Tranziția către decarbonizarea economiei până în anul 2050 ar necesita o investiție cuprinsă între 1.000 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari (842 miliarde euro - 1.680 miliarde de euro) pe an, ceea ce ar însemna în jur de 1%, până la 1,5%, din PIB-ul global, potrivit unui raport elaborat de Comisia pentru tranziții energetice (Energy Transitions Commission - ETC), un think tank internațional cu sediul la Londra. Ca parte a planului de reducere a emisiilor poluante, Comisia Europeană ar putea adopta, în perioada următoare, o ţintă mai ambițioasă de reducere acestora până în 2030, la pachet cu o serie de noi măsuri pe care ar trebui să le adopte guvernele ţărilor din blocul comunitar. Una dintre acestea ar putea fi eliminarea treptat, până în decembrie 2025, a tuturor subvențiile directe și indirecte pentru combustibililor fosili.
Eurodeputații din Comitetul pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au votat recent ca neutralitatea climatică să devină obligatorie până în 2050 în UE și au solicitat Comisiei Europene să propună reducerea emisiilor cu 60% până în 2030 comparativ cu 1990, în loc de „cel puțin 50%, până la 55%”, așa cum propune Comisia. Pentru a se asigura că măsurile care vor fi luate sprijină atingerea obiectivului, Comitetul pentru mediu a cerut Comisiei Europene să propună un obiectiv intermediar pentru 2040, în urma unei evaluări de impact. De asemenea, ar trebui să fie creat şi un organism științific independent care să monitorizeze progresele înregistrate.
Fonduri UE şi naţionale
În varianta propusă recent de membrii Comitetului pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, atât UE, cât și toate statele membre în mod individual trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, iar pentru acesta se are în vedere alocarea unor fonduri suficiente din parte UE şi a fiecărui stat din blocul comunitar. O altă măsură avută în vedere pentru atingerea ţintei fixate este eliminarea treptată a tuturor subvențiile directe și indirecte acordate combustibililor fosili până cel târziu la 31 decembrie 2025. Parlamentul European va vota propunerile formulate de membrii Comisiei pentru mediu, în primă lectură, în cadrul sesiunii plenare din 5-8 octombrie, după care vor putea începe negocierile cu statele membre.
Îmbunătățirea puternică a eficienței energetice
Raportul ETC, „Making Mission Possible - Delivering a Net-Zero Economy”, susţine că pentru a limita încălzirea globală cu 1,5 grade Celsius în acest secol, emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să ajungă la zero. Pentru a atinge obiectivul în 2050, trebuie realizate îmbunătățiri masive ale eficienței energetice. Astfel, producţia globală de energie electrică va trebui să crească de patru sau cinci ori faţă de nivelul actual, pentru a atinge 90.000-115.000 TWh, iar ritmul de creştere a capacităţilor de producţie a energiei din surse solare şi eoliene ar trebui să depăşească de cinci, până la șase ori, creșterea atinsă în 2019. De asemenea, trebuie introdus un program de electrificare în masă pentru clădiri, sistemele de transport publice și private, precum și pentru industrie, iar raportul susține utilizarea hidrogenului în cazurile în care acest lucru nu este posibil.
Trei paşi pentru atingerea obiectivului
Rapoartele propun trei pași de urmat pentru a demonstra că realizarea unei economii fără carbon este posibilă din punct de vedere tehnic și economic până la mijlocul secolului:
• Reducerea consumului de energie, îmbunătățind, în același timp, standardele de viață în ţările cu economii în curs de dezvoltare prin îmbunătățirea puternică a eficienței energetice și trecerea la o economie circulară;
• Extinderea furnizării de energie curată prin construirea unor capacități mari de generare a energiei curate şi ieftine, într-un ritm de cinci, până la șase ori mai mare decât în prezent, precum și prin extinderea altor surse de energie cu zero emisii de carbon, cum ar fi hidrogenul;
• Utilizarea energiei curate în toate sectoarele economiei și implementarea de noi tehnologii și procese care folosesc hidrogenul, biomasa sau captare de carbon în sectoare care nu pot fi electrificate, cum ar fi industria grea, transportul pe distanțe lungi și aviația.
La noi, contorizarea va fi obligatorie
Un nou proiect de lege ce modifică și completează Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Conform noilor prevederi, contorizarea va fi extinsă la toţi consumatorii finali de gaze naturale și la consumatorii finali de încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră. Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate după 25 octombrie 2020 vor trebui să fie dispozitive cu citire de la distanță. În plus, se impune obligația de renovare anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală.
În ultimii ani, producția de energie din surse regenerabile a cunoscut o creștere impresionantă, în timp ce costul producerii ei a devenit din ce în ce mai competitiv cu costul energiei electrice obținute prin arderea combustibililor fosili.