Cazul dramatic de la Caracal a fost preluat de DIICOT în baza unor elemente care indicau, pe lângă alte infracțiuni grave, și trafic de minori. Ancheta condusă de procurori în această direcție bate pasul pe loc. O întâmplare? Raportul privind traficul de persoane 2019 pentru România, difuzat de Ambasada Statelor Unite în 11 iulie, are o concluzie accentuat critică. Raportul apreciază că „Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens”. Ca urmare, România a fost retrogradată și inclusă în Nivelul 2 pe Lista de monitorizare.
În 30 iulie, conform unei decizii ONU, este marcată Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane. În România nu a fost vreme de acțiuni festive pentru a sublinia importanța acestei zile; se afla în plină dezvoltare drama de la Caracal, unde autoritățile aveau să cadă la examenul privind eficiența acțiunilor pentru combaterea traficului de persoane. Derularea evenimentelor aflate încă în curs nu mai lasă semne de îndoială asupra motivelor retrogradării României și trecerea în rândul țărilor supuse monitorizării. Raportul publicat pe site-ul Ambasadei Statelor Unite menționează răspunderile pentru intrarea în cod de avertizare pe plan internațional: „Guvernul nu a demonstrat eforturi sporite comparativ cu perioada anterioară de raportare. Instanțele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți, iar autoritățile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi. În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane și pentru lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecției martorilor, returnării victimelor și condamnării traficanților”. În 2018, funcționarii publici și ONG-urile au identificat 497 de victime ale traficului de ființe umane. Acest număr este în scădere, cel mai mic din ultimii zece ani, dar nu din cauza diminuării fenomenului, ci a slăbirii eforturilor de cercetare polițienească și aplicării de pedepse. De menționat că DIICOT conduce, supraveghează și controlează actele de cercetare penală efectuate din dispoziția procurorului de către organele poliției judiciare, conform OUG 788/2016.
Legi există, hiba e în aplicarea lor
Cazul „Alexandra” a declanșat o serie de petiții care cer înăsprirea pedepselor și pentru traficul de carne vie. Raportul citat consideră că nu legislația ar fi problema, ci aplicarea ei. „Autoritățile au diminuat efortul de aplicare a legii. Articolele 210 și 211 din Codul Penal incriminau traficul de persoane în scopul de exploatare sexuală și muncă forțată și prevedeau pedepse cu închisoarea între 3 și 10 ani, suficient de severe și, în ce privește traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală, proporționale cu pedepse prevăzute pentru alte infracțiuni grave, cum este violul. Autoritățile române au deschis 695 de noi cazuri de trafic de persoane în 2018. Procurorii au pus sub urmărire penală 399 de suspecți de trafic de persoane, iar instanțele au condamnat 130 de traficanți, număr care a continuat scăderea anuală de la 222, în 2017, și de la 472, în 2016. 37 de traficanți condamnați (29 %) au primit pedepse cu suspendare” - menționează raportul.
Sunt în documetul misiunii SUA în România și părți „la comandă”, livrate de senzorii incorecți care induc piste prezumtive de evaluare. Poate pentru a-i da satisfacție ambasadorului Klemm, aflat pe ultima sută de metri a mandatului la București, sunt relevate pericole care nu există în fapt, atunci când se menționează că „recent adoptatele schimbări ale Codului Penal ar putea reduce capacitatea poliției de a strânge dovezi în diferite tipuri de anchete penale, inclusiv în cazuri de trafic de persoane”.
Brambureala cu efecte dramatice în cazul de la Caracal era însă previzibilă. Iată ce radiografie a capacității profesionale în spețele specifice traficului de persoane face raportul: „Vidul de cunoștințe a limitat eforturile de punere sub urmărire penală. ONG-urile au semnalat că multor polițiști și judecători le lipsesc pregătirea specializată și sensibilitatea necesare în cazurile de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală, inclusiv o înțelegere de bază a traficului de persoane. Judecătorii nu au tratat prostituția și traficul în scop de exploatare sexuală ca infracțiuni diferite, ceea ce a avut efecte negative asupra pedepselor aplicate infractorilor.
Amendarea minorilor, scăparea adulților
Observatorii care au furnizat date pentru raport au constatat că autoritățile române nu au identificat anticipat victimele, în special în locuri-cheie precum centrele de plasament, iar identificarea a avut loc după demararea anchetei penale. A fost semnalat faptul că autoritățile au amendat persoanele implicate în activități de prostituție, chiar dacă acestea erau minore, fără a căuta indicii de trafic de persoane.
România, sursă pentru sclavia sexuală
Rapoartele din ultimii cinci ani arată că traficanții de ființe umane exploatează români și străini în România, iar traficanții exploatează victimele din România în străinătate. „România rămâne sursa principală pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale și a exploatării prin muncă forțată în Europa” - este una din concluziiile cele mai dramatice ale Raportului. Dacă adăuăgăm la aceasta și faptul că în perioada 2012-2016 au fost identificate 4.330 de victime ale traficului de persoane, potrivit cifrelor asumate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), din structura Ministerului de Interne, avem imaginea acestui flagel infracțional. Rezultă că, anual, 4 persoane din 100.000 de locuitori cad victime traficanților. Raportul Ambasadei SUA adaugă un alt aspect al acestei veritabile sclavii: „Bărbați, femei și copii sunt traficați în scopul muncii forțate în agricultură, construcții, hoteluri, industrie și gospodării, precum și pentru cerșetorie forțată și furt în România și alte țări europene”.
„Observatorii au criticat frecvent poliția - în special în zonele rurale și din orașele mici - pentru neconștientizarea potențialului de exploatare prin prostituție, ceea ce a dus la neidentificarea semnelor de utilizare a forței, fraudei și coerciției asupra persoanelor care practică prostituția, inclusiv a minorilor”
Ambasada SUA - Raport privind traficul de persoane 2019 pentru România