Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole

Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole

de Magdalena Popa Buluc    |   

Expoziția anuală a Pinacotecii București, „De la anatomia artistică la opera finită”, prezintă publicului, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), un proiect inedit, unic în România. Pentru prima dată în cadrul unui concept expozițional se explică importanța pe care o are studierea anatomiei artistice în reprezentarea corectă a corpului uman în artele plastice. Lucrările alese pentru expunere surprind intersecțiile dintre artă și antropologie, pun accent pe necesitatea studiului anatomiei artistice și pe modul în care aceasta este asimilată în creațiile artiștilor români din secolele XIX-XX.

Expoziția a fost gândită și realizată în două părți: prima parte a fost inaugurată în decembrie 2020 și  s-a închis pe 26 aprilie 2021, iar în cadrul ei au fost admirate opere ale unor mari artiști, începând cu Anton Chladek și terminând cu Theodor Pallady. Cea de-a doua parte, înnoită aproape complet, se deschide vineri, 7 mai, de la ora 10.00, și prezintă publicului alte lucrări de excepție, realizate de Jean Alexandru Steriadi, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Corneliu Baba, Nina Arbore, Mina Byck Wepper, Cecilia Cuțescu Storck, Cornel Medrea sau Georgeta Năpăruș, într-o încercare de a realiza un periplu artistic prin două secole.

Inedita expoziție, la fel ca și catalogul care o va însoți, însumează opere de artă din Colecția Pinacotecii București - parte a Muzeului Municipiului București - la care se adaugă lucrări din Colecția Muzeului George Severeanu, Muzeului Gheorghe Tattarescu, sculpturi aflate în Colecția Cornel Medrea, dar și o piesă de sculptură antică împrumutată de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, un tors masculin. Remarcabilă este prezența în expunere a două cranii, unul deformat cultural, împrumutat de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”, iar celălalt, folosit de Theodor Aman, împrumutat din colecția muzeului care-i poartă numele. Toate aceste artefacte demonstrează, într-un minunat spectacol vizual, dorința perenă a omului de a se reprezenta în forme cât mai expresive, pornind chiar de la clasicismul greco-roman și ajungând până în contemporaneitate.

„Operele de artă care redau corpul uman sunt, în orice perioadă istorică, o provocare, o dovadă a virtuozității de reprezentare în pictură sau în sculptură. Anatomia artistică rămâne o știință sofisticată, preocupată de aspectul corpului uman, de expresivitatea lui, de studiul mișcării, pentru a obține, în final, diverse posturi firești ale corpului. În general, reprezentarea corectă a fizionomiei și a corpului uman necesită ani de studiu și se realizează doar în ateliere sau școli de artă cu mare tradiție. În Principatele Române, la Iași și la București, trecerea spre arta occidentală s-a realizat în paralel cu strădania de înființare a instituțiilor superioare de artă autohtone (1864) și pe măsură ce tinerii români au urmat prestigioase academii de artă din Occident”, a afirmat dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București.

 

„Expoziţia include şi un spaţiu dedicat antropologiei fizice în amintirea profesorului de anatomie Francisc Josif Rainer, potrivit căruia „anatomia este știința formei vii”. Studiul anatomiei reprezintă domeniul unde se întâlnesc studenții de la medicină și aceia de la Arte Frumoase, având același profesor, care-și modela cursul în funcție de specificul școliii: Medicină sau Artă. Sunt așadar expuse și lucrări ale studenților de Arte, de la cursul de anatomie artistică precum și jurnale științifice, cu desene și acuarele, ale studenților mediciniști, prezenți la cursul de anatomie. Astfel de piese sunt expuse în premieră în acest proiect expozițional şi dateazã din perioada interbelicã. Nu întâmplător avem mulți medici care au construit colecții de artă, care au donat muzee de artă și mai ales, unii dintre ei chiar au și pictat, cum a fost Nicolae Minovici”, a declarat dr. Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București.

 

Pentru vizitatorii care nu au reușit să parcurgă prima parte a acestei expoziții, un material video va rula pe un ecran adus special în sala rezervată Pinacotecii. Expoziția va rămâne deschisă până pe data de 29 august 2021.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri