În România, peste 80% din absolvenţii de facultăţi lucrează în alt domeniu decât cel studiat. Experţii în resurse umane spun că se lovesc frecvent de angajaţi care nu au nicio aplecare pentru domeniul în care lucrează, salariul fiind singura motivaţie pentru care vin la serviciu. În aceste condiţii, ocolirea responsabilităţilor devine un "talent" din ce în ce mai răspândit. Programele de consiliere ocupaţională care s-au înfiinţat de anul trecut funcţionează pe banii universităţilor. Pentru liceeni, sfaturile profesioniste privind cariera optimă e apanajul privaţilor.
Studiile Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior arată că sistemul de educaţie din ţara noastră pregăteşte prea mulţi specialişti în domenii care nu au căutare pe piaţa muncii. Astfel, studenţii, din nevoia de bani, încep să lucreze în alt domeniu decât pentru cel care se pregătesc încă de pe băncile facultăţii. Cel mai recent raport arată că 82% dintre aceştia lucrau în alt sector decât cel pentru care aveau studii. De aici şi până la îmbrăţişarea unei cariere în care studentul a nimerit întâmplător este un singur pas. 40% dintre angajatorii români spun că facultatea unui candidat nu are nici multă, nici puţină importanţă în momentul angajării, în schimb experienţa în domeniu este importantă pentru 80% dintre ei. De asemenea, 70% dintre angajatori spun că nu pun mult preţ pe programe de intership, programe în care studenţii care se pregătesc în domeniul respectiv sunt aduşi în companii şi capătă în acest fel experienţă practică, nu doar teoretică.
Ţinta numărul unu: salariul
Andrei Văcaru, trainer în cadrul companiei HPDI, care derulează programe de perfecţionare a angajaţilor din România, spune că procentul salariaţilor care muncesc din obligaţie, fără să fie potriviţi pentru postul lor, este unul covârşitor. "Realitatea sumbră ne arată că cei mai mulţi dintre ei se regăsesc într-o astfel de situaţie. Cei mai mulţi nu caută un loc de muncă în care să simtă plăcerea de a lucra şi în care să poată fi creativi. De obicei, sunt interesaţi de un post cu salariu bun, posibilităţi de a deveni manageri cât mai repede şi care să le ofere nenumărate beneficii", spune Andrei Văcaru. Trainerul spune că un angajat căruia nu îi place ce face nu este neapărat ineficient, însă nici nu te poţi aştepta din partea lui la creativitate. În plus, lipsa plăcerii la locul de muncă dezvoltă alt "talent" – cel al evitării responsabilităţilor. "La început, angajaţii promit că vor face marea cu sarea. Însă, după primele luni sau primul an de activitate, îşi dau seama că ceea ce fac nu le place, că banii nu sunt suficienţi, că promovarea presupune renunţarea la viaţa privată", spune Andrei Văcaru. "Uşor, uşor, învaţă cum poate păcăli sistemul, cum să îngreuneze treaba fără să poată fi acuzat de asta. Adică se foloseşte de birocraţia companiei pentru a justifica lipsa lui de acţiune.
Consiliere ocupaţională, de timpuriu
Andrei Văcaru spune că orientarea către o slujbă cu adevărat potrivită este o opţiune aproape imposibilă, după mai mulţi ani petrecuţi în câmpul muncii. "Este foarte greu pentru cineva să renunţe la un parcurs de câţiva ani în care au contat banii şi avansarea, pentru ca apoi să o ia de la capăt în altă parte pe o poziţie inferioară sau trebuind să înveţe o meserie nouă. De multe ori, o astfel de schimbare atrage multe întrebări sau chiar critici din partea familiei", spune trainerul. Anul trecut, Ministerul Educaţiei a dat un ordin care prevede înfiinţarea de centre de consiliere şi orientare în carieră în toate unităţile de învăţământ superior tocmai pentru a-i ajuta pe studenţi să îşi aleagă cariera potrivită. Acestea trebuie să aibă în componenţă psihologi, consilieri de carieră, sociologi şi cadre didactice, finanţarea lor revenind în sarcina facultăţilor. Centrele se pot orienta şi către liceeni, pentru a-i ajuta să îşi aleagă facultatea potrivită, prin parteneriate încheiate cu unităţile de învăţământ preuniversitar.
Orientarea către o carieră greşită începe chiar cu admiterea la facultate, arată cercetările IntegralEdu, companie specializată în consultanţă educaţională. Aproximativ 25% dintre studenţi spun că regretă domeniul ales. Printre servicile adresate liceenilor se numără testul Centigrade, dezvoltat la Cambridge, o grilă care arată ce domeniu de studii universitare se potriveşte cel mai bine cu profilul psiho-social al tânărului. Până în prezent, 500 de tineri au dat acest test, în special cei care doresc să studieze în străinătate.
"Dacă se află deja la vârsta de 30 de ani, aceşti oameni sunt mult mai reticenţi în a schimba traseul. În loc să încerce să fie mai buni, caută toate metodele prin care munca poate fi dată altcuiva", Andrei Văcaru, trainer HPDI
19% dintre angajatorii din România spun că au puţină încredere în capacitatea universităţilor de a pregăti un bun angajat
Alegerea unei cariere greşite începe de timpuriu. Dintre adolescenţii testaţi de o companie privată care care stabileşte aptitudinile vocaţionale, 60% şi-au schimbat opţiunea în privinţa universităţii la care vor să studieze, în urma evaluării
Salariul şi posibilitatea de a promova sunt factorii care determină angajaţii să păstreze un post care, altfel, nu li se potriveşte
Testele vocaţionale profesionale sunt date, de regulă, de liceenii care vor urmeze o facultate în străinătate