„Apele Române” au intrat în vizorul ministrului Mediului, Diana Buzoianu, după ce aceasta a descoperit că instituția plătește lunar o chirie de 54.000 de euro - bani din care se putea cumpăra un bloc, în doi ani -, dar mai ales după dezastrul produs de inundațiile din nordul Moldovei. Ministrul a trimis Corpul de Control la „Apele Române”, dar situațiile care vor fi verificate nu acoperă tot lanțul de nereguli. Mai este ceva foarte grav, dar ministrul încă nu a aflat: nimeni nu mai verifică, de foarte mulți ani, cine captează ilegal apele subterane sau de suprafață, în zonele montane. Jurnalul a cerut lămuriri de la „Apele Române”, încă din 2022, dar răspunsul a fost că nu se pot trimite echipe pentru verificarea situațiilor semnalate, deoarece ANAR nu are suficienți angajați care ar putea merge pe teren accidentat. Apoi au fost achiziționate drone, dar nici cu aceste echipamente nu s-au făcut verificări. Problema este cunoscută de cei care captează apele ilegal și care își văd de treabă în continuare, de mulți ani, tocmai pentru că știu că nimeni de la „Apele Române” nu-i va verifica.
Viiturile care au măturat, recent, casele din județul Suceava, au declanșat un conflict între Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, acuză ANAR de gravă neglijență, pentru că nu a accesat 350 de milioane de euro din Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), pentru îndiguiri și alte lucrări de amenajare a cursurilor apelor care ar fi putut evita noua tragedie.
Situația inundațiilor pe râurile mici din nordul Moldovei se cunoaște din anul 2006, când mai multe localități au fost afectate grav de viituri. Cu toate acestea, astfel de fenomene se produc în continuare, periodic, de aproape două decenii - timp în care Apele Române ar fi putut face toate îndiguirile necesare pentru a nu se mai ajunge la localități luate cu totul de ape.
În iulie 2022, fostul ministru al Mediului Tanczos Barna și directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Gabriel Francisc Știka, anunțau că primele contracte de finanțare prin PNRR pentru managementul apei au fost semnate. Era vorba despre trei contracte cu o valoare totală de 60,5 milioane de euro. Primul contract prevedea lucrări pentru reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR, în valoare de 2,5 milioane de euro, incluzând modernizarea și întreținerea sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.
Cel de-al II-lea contract de finanțare era aferent investiției I4. - Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații. Această măsură vizează lucrări de intervenție la infrastructura existentă precum diguri, baraje și acumulări nepermanente.
Prima etapă a proiectelor a fost pentru finanțarea studiilor de fezabilitate pentru 510 km de diguri prevăzute în PNRR, 30 documentații tehnice pentru 30 baraje hidrotehnice, precum și 20 documentații tehnice pentru 20 acumulări nepermanente pentru combaterea inundațiilor - contract în valoare totală de 23 de milioane de euro din alocarea totală de 386,5 milioane de euro aferentă investiției 4.
S-au cumpărat și echipamente moderne
Cel de-al III-lea contract de finanțare prin PNRR, aferent I 5, constă în dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, pentru aceste dotări fiind alocată suma de 35 de milioane de euro. Această investiție propune echiparea a 11 administrații bazinale cu trei categorii mari de dotări necesare pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență: echipamente de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare (Unmaned aerial vehicles - UAV - dotate cu echipamente LIDAR/FLIR, MULTISPECTRU și alți senzori, inclusiv training, echipament pentru tomografia digurilor - geoelectrorezistiv/georadar, inclusiv training); vehicule pentru intervenții în situații de urgență (cu utilaje pentru acces și intervenție în teren accidentat și șenilate amfibii pentru acces și transportul sacilor / digurilor mobile în zone greu accesibile); echipamente hardware și software necesare pentru procesarea, stocarea și analiza datelor culese de echipamentele de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare.
Cu toate că „Apele Române” au început investițiile, instituția nu a comunicat nimic în acest sens, după ce ministrul Mediului a lansat acuzațiile în legătură cu neglijența conducerii ANAR care ar fi dus la dezastrul din nordul Moldovei, pentru că proiectele de investiții nu au ținut cont de priorități. Corpul de Control al ministrului Mediului va lămuri această situație, după efectuarea verificărilor.
Ape folosite ilegal, dar neverificate
Dar Corpul de Control nu verifică și celelalte situații grave legate de administrarea apelor, cum este captarea ilegală, în special în zonele montane, unde nimeni nu merge pe teren și nici dronele achiziționate anul trecut de „Apele Române” - tot din banii din PNRR - nu reușesc să identifice acumulările ilegale și păstrăvăriile nedeclarate.
Un caz pe care l-am semnalat conducerii ANAR, încă de acum trei ani, este în nordul județului Dâmbovița, la granița cu Prahova, unde pâraiele au fost secate prin folosirea ilegală a cursurilor de apă de către persoane neautorizate, iar râul Ialomița și-a pierdut o mare parte din debit. Localnicii au făcut mai multe demersuri, în special cei din comuna Moroeni, încă de acum 15 ani, de când a fost construită, fără autorizații, prima microhidrocentrală pe râul Ialomița, dar autoritățile au refuzat să remedieze situația. Apoi s-a construit încă o microhidrocentrală, în aval, dar au apărut și întreprinzători care folosesc apele din zona montană neautorizat. Fântânile au secat, iar în zonă se poate ajunge la un dezastru ecologic, însă ANAR nu a făcut verificări și nu a luat nicio măsură.
Despre aceste situații care deja se întâlnesc în multe zone montane ale României s-a vorbit foarte puțin în spațiul public, tocmai pentru că localnicii care cunosc situațiile nu pot aduce dovezi. Doar „Apele Române” pot face astfel de verificări în teren, dar n-au făcut-o până acum și niciun ministru al Mediului nu le-a cerut să le facă.
Câteva ONG-uri de mediu au avut campanii pe acest subiect, dar s-au oprit la câteva cazuri pentru care au cerut modificări de proiect. Nici măcar aceste ONG-uri nu au solicitat ANAR verificarea tuturor situațiilor în care persoane neautorizate folosesc apele subterane sau de suprafață în mod ilegal, ajungând să creeze probleme grave în localitățile montane și submontane, până la riscul de deșertificare.