Prin poziţia sa, Marea Neagră este tipic continentală, supusă unor presiuni care, de cele mai multe ori sunt cauzate de factorul uman: poluare, supraexploatarea resurselor, turism și alte activități. Din acest motiv, găsirea de soluţii pentru elimininarea presiunilor şi restaurarea mediului marin este imperativă. Una dintre ele este reprezentată de crearea de arii marine protejate. Este important ca aceste arii protejate să nu fie simple oaze disparate, ci să funcţioneze ca un întreg.
Prima arie protejată de pe litoralul românesc este rezervaţie marină - Acvatoriul Litoral Marin 2 Mai - Vama Veche, declarată şi arie specială de conservare în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000. Pe harta rezervației, zona A, aflată în larg, este aria restricționată. Deși rezervația este foarte aproape de Șantierul Naval Mangalia, unde au fost mai multe probleme cu deversarea combustibilulilor de-a lungul timpului, se consideră că zona A a rezervației nu este afectată. "Navigația reprezentată de traficul navelor maritime, civile sau militare în incinta rezervației trebuie limitată cât de mult posibil. Se interzice circulația oricărui tip de navă sau ambarcațiune în zona A. Excepție fac navele sau ambarcațiunile care colectează probe din rețeaua de «monitoring» sau sunt angrenate în acțiuni de cercetare științifică. Excepție fac și navele custodelui, Poliției de Frontieră și Marinei Militare aflate în misiune, precum și cele cu misiuni de salvare, care au permisiunea să navigheze, să oprească și să ancoreze în toate zonele rezervației", se precizează în legea care reglementează aria protejată.
Zone de interes internațional
Biodiversitatea ce caracterizează judeţul Constanţa este valorificată prin instituirea regimului de protecţie pentru un număr de 22 de Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi un număr de 20 de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA). Mai multe situri Natura 2000 sunt identificate în zona marină a judeţului, inclusiv Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Marea Neagră” - cu suprafaţa totală de 147.242,9 ha din care aproximativ 50% (73.621,45 ha) aferentă județului Constanţa. De asemenea, Situl de Importanţă Comunitară “Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia”, Situl de Importanţă Comunitară “Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud” sau Situl de Importanţă Comunitară “Zona marină de la Capul Tuzla”. Tot în zona litoralului, dunele litorale Agigea – rezervație naturală de dune marine reprezentată de un platou de 8-10 m, format din depunerea continuă a nisipului, este o rezervatie floristică în cadrul căreia se dezvoltă circa 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Mării Negre.
Lacul Techirghiol
Rezervaţia naturală Lacul Terchighiol a fost declarată sit Ramsar în 2006, fiind încadrată în categoria zonelor umede de importanţă internaţională. Situat lângă litoralul Mării Negre, lacul este unic în ţară, fiind împărţit prin diguri construite în anii ’80 în trei porţiuni, una puternic sărată, una salmastră şi una cu ape dulci. Existenţa a diferite habitate a permis dezvoltarea unei mari varietăţi de specii: în special situl asigură condiţii bune de iernat pentru păsările migratoare şi un loc ideal pentru păsări acvatice.
Harta acestei rezervații o împarte în mai multe zone, denumite, dinspre nucleul protejat – care se află în larg – spre mal. Astfel, zona A de pe hartă intră sub incidența legii internaționale a siturilor naturale protejate, apoi, în zona B se poate face agrement, zona C fiind fără restricții, în porțiunea destinată turismului, activităților economice și industriei. Acolo unde nu ajung, însă, navele românești, au ajuns adesea pescadoarele turcești, care au adunat calcanul din apele noastre teritoriale, în perioadele de prohibiție.
Peșterile au salvat litoralul
Regimul comunist avea în plan transformarea sudului litoralului românesc în zonă industrială. Mai exact, cel mai mare combinat din Europa de sud-est ar fi trebuit să fie construit din Mangalia până la granița cu Bulgaria. Speologul Cristian Lascu a fost cel care i-a avertizat pe "ctitorii epocii de aur" în legătură cu pericolele iminente din această zonă. "La Călăraşi, o secţie a combinatului siderurgic se prăbușise într-un gol nebănuit de constructori. Am demonstrat atunci că zona este un adevărat burete carstic şi astfel s-a renunţat la construcţie, iar litoralul a scăpat de un dezastru ecologic.", spune speologul.
Natgura își face singură dreptate pe litoral. Pâlniile carstice evoluează din zona Hergheliei Mangalia până spre granița cu Bulgaria, iar intervenţia omului a stricat echilibrul natural. Cu numai șapte ani în urmă, o locuință din Mangalia a fost distrudsă de un astfel de fenomen.