Vorbind în fața unui grup de elevi din Siberia, la începutul săptămânii, Putin a afirmat că va exista „o dorință” de a intra în negocieri de pace.
„Sunt sigur că și această provocare va eșua. Mi se pare că va exista o dorință de a trece într-adevăr, nu în cuvinte, ci în fapte, la negocieri de pace și de a rezolva aceste probleme prin mijloace pașnice.
Nu am renunțat niciodată la acest lucru, dar trebuie, desigur, să ne ocupăm de acești bandiți, care au intrat pe teritoriul Federației Ruse”, a spus Putin, referindu-se la incursiunea militară a Ucrainei în Rusia.
Comentariile recente ale lui Putin în privința negocierilor contrastează puternic cu răspunsul său inițial la invazia Ucrainei în regiunea Kursk.
În iunie, Putin afirma răspicat că Rusia va participa la negocieri de pace, numai dacă Ucraina își retrage trupele din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și, de asemenea, dacă renunță la aspirațiile sale de a adera la NATO.
Victoria Vdovicenko, director de program pentru Studii de Securitate la Centrul pentru Strategii de Apărare, un grup de experți ucrainean pe probleme de securitate, declară pentru publicația „Newsweek” că președintele rus promovează acum negocierile de pace, deoarece „victoria este puțin probabilă”.
„După recenta declarație a secretarului său de presă, potrivit căreia negocierile cu Ucraina «și-au pierdut relevanța», Putin susține brusc că nu a refuzat niciodată dialogul”, spune Vdovicenko.
„Simțind că obținerea victoriei este puțin probabilă, Rusia a început să promoveze ideea așa-numitelor negocieri de pace, prin care își propune să păstreze controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate.
Acest lucru se întâmplă în timp ce Rusia continuă să terorizeze Ucraina, lovind sistemul energetic, infrastructura civilă și clădirile rezidențiale”, mai precizează ea.
La rândul său, Elina Beketova, expert la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, afirmă pentru aceeași publicație că operațiunea din Kursk arată că Ucraina „poate vorbi de pe o poziție de putere”.
„Acesta este singurul limbaj pe care Putin îl înțelege. De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Putin a făcut doar declarații cinice despre ucrainenii care au fost nevoiți să își retragă soldații de pe propriile teritorii și să nu își mai apere țara”, spune Beketova.
„Cu cât mai multe succese și progrese vor avea ucrainenii, cu atât mai mult Rusia «nu în cuvinte, ci în fapte, se va întoarce la negocierile de pace».
Desigur, am văzut multe negocieri de pace, acordurile de la Minsk și numeroase încetări ale focului care au dus la o invazie rusească de amploare. Numai poziția de putere poate aduce însă pacea în Ucraina!”, adaugă ea.
Nici rușii nu se opresc din ofensivă
Luni, în timpul unei vizite în regiunea rusească Tuva, Putin a afirmat că „provocarea” Kievului în Kursk nu a împiedicat înaintarea armatei ruse în zona Donețk din Ucraina, a transmis agenția de presă RIA.
Putin a mai declarat că forțele ruse recuperează „kilometri pătrați” de teritoriu în regiunea Kursk, iar incursiunea ucraineană de acolo „va fi rezolvată”.
De asemenea, Putin le-a spus elevilor că incursiunea îndrăzneață a Ucrainei în Kursk nu va opri înaintarea trupelor Moscovei pe frontul de Est.
„Calculul lor a fost să oprească acțiunile noastre ofensive în părți-cheie din Donbas. Rezultatul este cunoscut (...) Nu au reușit să ne oprească avansul în Donbas”, a transmis liderul de la Kremlin.
„Da, oamenii trec prin experiențe dificile, în special în regiunea Kursk. Dar scopul principal pe care l-a avut inamicul - oprirea ofensivei noastre în Donbas - nu l-a atins”, a repetat el.
Președintele rus a sugerat, de asemenea, că operațiunea militară a Ucrainei în regiunea Kursk, din Rusia, a fost o încercare a Kievului de a-și consolida poziția în cadrul unor posibile negocieri de pace.
Intervenția președintelui rus vine pe fondul unor analize, conform cărora incursiunea din Kursk ar putea forța Kremlinul să mute trupele de pe câmpurile de luptă prioritare, ceea ce ar putea bloca ofensiva Moscovei în alte părți ale Ucrainei, susține Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), prestigiosul grup de reflecție american, cu sediul la Washington.
Cerere pentru lovituri cu rază lungă
Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a îndemnat pe aliații occidentali să acorde Kievului permisiunea de a efectua lovituri cu rază lungă de acțiune în Rusia, după ce Moscova a lansat la începutul săptămânii un baraj de rachete și drone.
„Pentru a se apăra împotriva acestor două mașini de război barbare, Ucraina este obligată să lupte cu mâinile legate la spate. Nu este absurd?”, a scris Kuleba într-o postare pe X, fostul Twitter.
Kuleba susține că Rusia a folosit rachete nord-coreene în cursul atacului și cere mai mult sprijin militar pentru țara sa.
La rândul lor, forțele aeriene ucrainene au anunțat că au distrus 22 din cele 35 de rachete și 20 din cele 23 de drone de atac trimise de forțele ruse.