Președintele Nicușor Dan, împreună cu Ilie Bolojan și USR, doresc să impună, cel puțin la șefia DNA, o conducere apropiată acestei zone politice, șeful statului declarându-se, încă de la preluarea mandatului, extrem de nemulțumit de actuala conducere a parchetului anticorupție.
Războiul Cotroceni - DNA este pe față, Nicușor Dan nesfiindu-se să-l numească pe Vlad Voiculescu drept consilier prezidențial onorific, în ciuda faptului că are dosar de urmărire penală la DNA. Problema este că ministrul Justiției face propunerile, iar ministerul se află în „parohia” PSD. Iar surse politice arată că, dacă ministrul PSD al Justiției nu va coopera cu „sistemul” pentru a rezolva chestiunea șefilor parchetelor așa cum dorește președintele, nu este exclus să asistăm la o încercare de preluare ostilă a portofoliului chiar de către Ilie Bolojan, pe modelul lui Victor Ponta din anul 2013.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declanșat, la data de 8 ianuarie 2026, procesul de selecție a noului procuror general al PÎCCJ, a noului procuror-șef al DNA și a noului procuror-șef al DIICOT. Procedura va fi finalizată la data de 2 martie 2026, când candidații propuși se vor afla în analiza CSM, pentru avizare.
Cea mai dură bătălie se va da pentru șefia DNA, instituție pe care președintele Nicușor Dan și-o dorește în zona sa de control. Încă de la preluarea mandatului Nicușor Dan și-a exprimat nemulțumirea față de actuala echipă de conducere a parchetului anticorupție. La 4 iunie 2025 acesta declara: „Nu sunt deloc mulțumit de procesul anticorupție. Sunt zone întregi de corupție care sunt neglijate de statul român și, imediat ce o să terminăm cu chestiunea asta a deficitului și a formării Guvernului, partea de justiție o să fie principala mea preocupare. Inclusiv discuții cu șefii parchetelor, inclusiv discuții despre planurile de management ale noilor șefi ai parchetelor care vor avea un mandat începând de la începutul anului 2026. Asta pe partea de corupție. Evident că aici statul român are restanțe foarte, foarte mari”. Dan a revenit la 14 iulie, când a reiterat: „Nu sunt mulțumit nici de DNA, nici de Parchetul General. Acum, fiecare dintre ei mai are un mandat, nu știu, șase, șapte luni, ceva de genul ăsta, nu cred că este util să forțăm, însă pentru momentul în care o să fie discuția despre noi șefi ai Parchetelor, analiza va fi foarte serioasă”.
Nicușor, veșnicul nemulțumit în legătură cu parchetele
Iar momentul pare să fi sosit. La 6 ianuarie 2026, Nicușor Dan declara: „Procurorii care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul Justiției va înainta, și Președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi. Dată fiind această procedură, cred că și aici este firesc să există o consultare între președinte și prim-ministru”. Prim-ministrul neavând absolut nicio atribuție legală în această procedură.
Surse politice arată că Nicușor Dan negociază, în aceste zile, propunerile cu ministrul Justiției, dar și cu premierul Ilie Bolojan. Dan are nevoie de voturile PSD în Parlament pentru nominalizările pe care le va face la șefia SRI și SIE. Aceleași surse mai afirmă că se ia în discuție și un scenariu care să reitereze ceea ce s-a întâmplat în 2013 la momentul numirii, pentru prima dată, a Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA. Atunci, ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a fost scoasă din Guvern, funcția a fost preluată interimar de premierul Victor Ponta, acesta din urmă nominalizând-o pe Kovesi, spre stupefacția atât a PSD și PNL, cât și a societății românești.
Voiculescu, consilier - răspunsul Cotroceniului la ancheta procurorilor
Conducerea DNA a fost una extrem de importantă pentru jocurile de putere din România. La înființarea ei, în 2022, până în 2025, sub președinția lui Ion Iliescu și sub Guvernul Adrian Năstase, DNA a fost condusă de Ioan Amarie.
Între 2005 și 2013 instituția a fost condusă de Daniel Morar, impus de Traian Băsescu, sub Guvernele Tăriceanu și Emil Boc. Tot Băsescu a impus-o pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA în anul 2013, cu ajutorul lui Victor Ponta. Mandatul acesteia a fost reconfirmat, în 2016, cu Klaus Iohannis președinte, Dacian Cioloș premier și Raluca Prună ministru al Justiției. Doi ani mai târziu, Kovesi a fost revocată din funcție. DNA a fost condusă, succesiv, interimar de Anca Jurma (2018) și Călin Nistor (2019), după care, în 2020, sub președinția lui Klaus Iohannis și sub guvernul Ludovic Orban, conducerea a fost preluată, pentru un singur mandat, de Crin Nucu Bologa.
DNA este condusă, în prezent, de Marius Ionuț Voineg, al cărui mandat a început în anul 2023, sub guvernul condus de Nicolae Ciucă, și care expiră la data de 31 martie 2026. Voineag a fost declarat „inamicul public nr. 1” de către USR și mișcarea #rezist încă de acum doi ani, de când instituția l-a pus sub urmărire penală pe fostul ministru al Sănătății Vlad Vasile Voiculescu, în dosarul vaccinurilor de un miliard de euro. Răspunsul președintelui Nicușor Dan la această calitate de inculpat pe care o are USR-istul a fost acela că l-a numit pe Vlad Vasile Voiculescu consilier prezidențial onorific.
Echipa Voineag l-a anchetat și trimis în judecată pe Coldea
Sub conducerea lui Voineag, DNA a deschis cel mai surprinzător dosar de urmărire penală din istoria instituției, l-a pus sub acuzare pe fostul cap al Binomului, Florian Coldea, alături de fostul șef al „câmpului tactic din justiție, general Dumitru Dumbravă”, în dosarul „optimizărilor din justiție”. Dosarul a fost trimis în judecată, la Curtea de Apel București. Coincidență sau nu, la finalul anului trecut, a apărut în spațiul public filmul „Recorder”, care a activat grupările #rezist prin câteva mitinguri de stradă, în care au cerut și demisia lui Voineag de la DNA.
Actualul DNA a deschis, de asemenea, Dosarul Generalului MApN Constantin Zisu, dosarul fostului baron local de Prahova, de la PNL, Iulian Dumitrescu, dosarul primarului PNL de la Sinaia, Vlad Oprea, dosarul Portul Constanța, Dosarul liderului PNL de Vaslui Mihai Barbu, precum și dosarul de mită al fostului ministru PSD al Transporturilor Răzvan Cuc.
Se caută șef nou la SIE, deși serviciul are director civil în funcție
În paralel cu procedura de desemnare a noilor șefi ai marilor Parchete, la Palatul Cotroceni urmează să se facă nominalizările pentru conducerea SRI, SIE și STS. Singurul serviciu care nu mai are conducere civilă din anul 2023 este Serviciul Român de Informații, postul rămânând vacant odată cu demisia lui Eduard Hellvig.
Problema este că președintele României vorbește și despre o nouă conducere la Serviciul de Informații Externe pe care o are în vedere. Asta, în ciuda faptului că SIE are un director civil în funcție, numit de Parlamentul României în anul 2018, în persoana lui Gabriel Vlase. Acesta nici nu a demisionat, nici nu a fost revocat (lucru imposibil, de altfel), nici nu i-a ajuns la capăt mandatul.
Și aceste numiri vor face obiectul unui troc politic, SRI urmând să revină PNL, iar SIE - PSD, ca parte a negocierii inclusiv pentru șefia marilor Parchete care să revină, informal, președintelui Nicușor Dan.
Interesant este că președintele nu vorbește nimic despre o nouă șefie a SPP, la conducerea căruia se află, în continuare, generalul Lucian Pahonțu, numit de Traian Băsescu în urmă cu 20 de ani, în anul 2006.