Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul proiect de modificare a Codului rutier promite să schimbe radical modul în care polițiștii rutieri opresc șoferii pe șoselele pe care se circulă cu viteză. Inițiativa legislativă vine după ani de controverse legate de opririle făcute direct pe banda de urgență, în condiții considerate periculoase atât pentru șoferi, cât și pentru agenții de poliție. Practica actuală transformă banda de urgență într-o „zonă de risc”, deși aceasta ar trebui folosită exclusiv pentru avarii și situații critice, susțin inițiatorii.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Codul rutier), depusă recent la Senat de deputatul SOS Nini Pascalini, vizează introducerea în legislaţia rutieră a unor „reguli clare privind oprirea vehiculelor de către poliţia rutieră pe autostrăzi şi drumuri expres, astfel încât activitatea de control şi sancţionare să se desfăşoare fără a pune în pericol viaţa conducătorilor auto, a pasagerilor, a poliţiştilor şi a celorlalţi participanţi la trafic”.
„Iniţiativa porneşte de la o situaţie practică întâlnită frecvent pe drumurile de mare viteză din ţara noastră faţă de alte ţări ale Uniunii Europene, de exemplu: oprirea autovehiculelor aflate în mers, direct pe banda de urgenţă a autostrăzii, pentru efectuarea unor controale ori pentru aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, inclusiv în cazuri care nu presupun un pericol imediat şi care ar putea fi gestionate în condiţii mai sigure într-o parcare, într-un spaţiu de servicii, într-un refugiu amenajat, pe o bretea de acces ori la prima ieşire de pe autostradă. Această practică ridică o problemă serioasă de siguranţă rutieră”, se arată în expunerea de motive.
Apare noțiunea de „loc sigur pentru oprirea vehiculului”
Prima modificare importantă este introducerea în Codul rutier a unei definiții pentru „loc sigur pentru oprirea vehiculului”.
Conform proiectului, prin acest termen se înțelege „spațiul situat în afara părții carosabile și, după caz, în afara benzii de urgență, care permite oprirea, staţionarea temporară, controlul verificarea unui vehicul fără crearea unui risc nejustificat pentru siguranţa circulaţiei”.
Legea enumeră explicit astfel de spații: parcări, refugii amenajate, spații de servicii, punctele de control, bretelele de acces sau ieșirile de pe autostradă sau drumul expres.
Practic, inițiatorul spune că încearcă să elimine situațiile în care șoferii sunt obligați să oprească imediat pe banda de urgență pentru simple controale de rutină sau amenzi radar.
„Banda de urgenţă nu trebuie tratată ca un spaţiu obişnuit pentru opriri administrative. Ea are o destinaţie clară: gestionarea situaţiilor de avarie, urgenţă, intervenţie sau pericol. Folosirea acesteia ca loc curent pentru oprirea vehiculelor în vederea sancţionării unor contravenţii care nu impun imobilizarea imediată transformă o zonă de siguranţă într-o zonă de risc”, se subliniază în expunerea de motive.
Șoferul va fi dirijat către primul loc sigur
Cea mai importantă modificare este introducerea unui nou articol în Codul rutier (articolul 74¹) care stabilește procedura de oprire a mașinilor pe autostrăzi și drumuri expres.
Astfel, pe drumurile de mare viteză, „oprirea vehiculelor de către poliția rutieră, în vederea efectuării controlului, constatării contravenţiilor sau aplicării sancţiunilor, se realizează, de regulă, prin dirijarea conducătorului vehiculului către primul loc sigur pentru oprirea vehiculului”.
Asta înseamnă că șoferul nu va mai fi obligat automat să tragă imediat pe banda de urgență după semnalul poliției, dacă există în apropiere o parcare sau o ieșire sigură.
Mai mult, polițistul va putea dispune continuarea deplasării „sub supraveghere, escortare sau prin indicații transmise prin dispozitive luminoase”, până la acel loc sigur pentru oprirea vehiculului.
Distanţe de frânare mai mari, reacții mai imprevizibile
Inițiatorii explică de ce consideră necesară această schimbare. „Autostrada este o infrastructură destinată circulaţiei cu viteze ridicate. Pe astfel de drumuri, distanţele de frânare sunt mai mari, reacţiile conducătorilor auto sunt mai greu de anticipat, iar prezenţa unui vehicul oprit pe banda de urgenţă poate crea, în orice moment, un risc major de coliziune”, se arată în expunerea de motive.
Documentul avertizează, de asemenea, și asupra riscurilor la care sunt expuși polițiștii:
„Polițistul este cel mai expus. El trebuie să coboare din autospecială, să se apropie de vehiculul oprit, să discute cu șoferul, să verifice documente (...), toate acestea la câțiva metri de vehicule care circulă cu viteză mare”.
Când poate poliția să oprească imediat pe banda de urgență
Proiectul nu interzice complet opririle pe banda de urgență. Acestea rămân posibile, însă doar în situații considerate grave sau urgente.
Printre cazurile în care polițistul poate dispune oprirea imediată se numără:
-
existența unui „pericol iminent pentru viaţa, integritatea corporală sau siguranţa participanţilor la trafic”;
-
suspiciuni de conducere sub influența alcoolului sau a drogurilor;
-
indicii privind comiterea unei infracțiuni;
-
tentative de fugă sau sustragere de la control;
-
accidente și incidente rutiere sau o altă situaţie care necesită intervenţie urgentă;
-
defecțiuni tehnice grave ori încărcături sau periculoase.
Conform proiectului, polițistul poate opri un șofer pe banda de urgență inclusiv în situația în care „continuarea deplasării ar crea un risc mai mare decât oprirea imediată”.
Inițiatorul precizează că legea nu urmărește limitarea atribuțiilor poliției, ci adaptarea acestora la specificul drumurilor de mare viteză.
„Poliția trebuie să poată opri vehicule, să constate contravenții, să verifice documente, să testeze conducători auto şi să intervină ferm atunci când siguranţa circulaţiei o impune. Însă exercitarea acestor atribuții trebuie să fie compatibilă cu specificul drumurilor de mare viteză”, conform documentului care însoțește proiectul legislativ.
„Pe autostrăzi şi drumuri expres, regula trebuie să fie simplă: controlul se face, dar într-un loc sigur”, subliniază inițiatorul.
Șoferii care continuă drumul nu mai riscă acuzația de „refuz de oprire”
O altă modificare importantă vizează protejarea șoferilor care aleg să continue deplasarea până la un loc sigur.
Potrivit proiectului, atunci când oprirea imediată nu se poate face în siguranță, conducătorul auto trebuie să reducă viteza, să semnalizeze și să se deplaseze către locul indicat de polițist sau către primul loc sigur.
Mai mult, se precizează explicit că această conduită „nu constituie refuz de oprire”, atât timp cât șoferul respectă indicațiile polițistului și nu încearcă să fugă.
Inițiatorii spun că actuala legislație creează confuzie și teamă în rândul șoferilor.
„Dacă oprește imediat pe banda de urgență, se expune unui risc de accident; dacă nu oprește imediat și continuă deplasarea până la prima parcare sau ieșire sigură, se poate teme că gestul său va fi interpretat ca refuz de a opri sau ca încercare de sustragere de la control. Legea trebuie să înlăture această ambiguitate”, se precizează în expunerea de motive, care subliniază că „aplicarea legii nu trebuie să creeze un pericol mai mare decât fapta sancționată”.
Inspirat din Germania și statele vest-europene
Autorii dau și exemple concrete. Astfel, în cazul unei depășiri de viteză constatate cu radarul, oprirea imediată pe banda de urgență este adesea „cea mai nesigură soluție”. În astfel de situații, polițistul ar urma să semnalizeze șoferului să îl urmeze până la prima parcare sau zonă sigură, unde verificările și aplicarea sancțiunii să poată fi făcute fără risc suplimentar.
Aceeași logică ar urma să se aplice și controalelor de rutină ale documentelor. „Câteva minute de deplasare suplimentară pot elimina un risc semnificativ pentru toate persoanele implicate”, se arată în expunerea de motive.
De asemenea, sunt date exemple din alte state europene, unde opririle pe banda de urgență sunt evitate pe cât posibil.
„În țări precum Germania, practica uzuală este ca vehiculul oprit de poliție să fie condus (...) către o parcare, un refugiu sau o ieșire sigură”, potrivit documentului care însoțește proiectul legislativ, iar această practică „nu afectează autoritatea poliției, ci o face mai eficientă și mai sigură”.
Inițiatorul susține că proiectul nu are impact bugetar și nu necesită noi investiții sau angajări. Potrivit acestuia, miza este reducerea accidentelor și a situațiilor periculoase create chiar de opririle făcute de autorități.
„Pe drumurile de mare viteză, prevenția trebuie să primeze în fața comodității procedurale”, avertizează acesta în expunerea de motive.
Dacă legea va trece de Parlament și va fi promulgată de președintele țării, Guvernul va avea la dispoziție 90 de zile să modifice regulamentul de aplicare al Codului rutier. Acolo vor fi stabilite procedurile exacte privind: semnalizarea, escortarea vehiculelor, poziționarea autospecialelor și modul în care se vor face opririle pe autostrăzi și drumuri expres.
Citește pe Antena3.ro
