Datele statistice arată că circa 75% din populaţia României locuieşte în zone care ar putea fi afectate în cazul unui seism puternic, iar Bucureştiul este cea mai vulnerabilă capitală sud-europeană la cutremure. În cazul unui seism similar celui din 1977, studiile arată că aproximativ 850.000 de locuințe ar putea fi afectate, adică peste 10% din fondul locativ al țării. Pagubele materiale s-ar situa între 3,8 și 6,6 miliarde de euro, din care valoarea pagubelor aferente locuințelor asigurate ar reprezenta circa 1,5 miliarde de euro.
Asigurarea obligatorie, opţională
În prezent, doar 19% din cele 8,9 milioane de locuințe din România au o poliță obligatorie de asigurare împotriva dezastrelor (PAD), iar 16% au și o asigurare facultativă. Astfel, din totalul locuințelor din România, doar 1,67 milioane sunt asigurate prin polițe obligatorii PAD, iar 1,48 milioane au și o asigurare facultativă. „Rezultă o lipsă majoră de protecție prin asigurare în cazul locuințelor, ce poate ajunge, în cazul unui dezastru, chiar și la 5 miliarde de euro, sumă reprezentând daunele acoperite prin polițe de asigurare”, a precizat Iulia Nicola, specialist asigurări generale în cadrul Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Efectele cutremurului din 4 martie 1977: aproape 1.600 de vieți pierdute, circa 35.000 de locuințe complet distruse şi pagube, calculate la acea vreme, de peste 2 miliarde de dolari.
Suntem interesaţi şi atât
La sfârșitul trimestrului trei al anului trecut, asigurările de proprietăți, care includ și locuințele, reprezentau 15,2% din totalul pieței locale de asigurări generale, cu prime brute subscrise de 897,2 milioane de lei. Din această sumă, 40,8% reprezintă asigurări obligatorii și facultative pentru locuințe. În 2018, UNSAR a derulat un studiu național privind asigurările de locuințe, în colaborare cu IRES. Studiul a arătat faptul că 74% dintre români sunt interesați de asigurările de locuințe, iar 4 din 5 români cunosc obligativitatea polițelor PAD.
350 de imobile - pericol public, în Capitală
Doar în Bucureşti există, în prezent, peste 800 de imobile cu risc seismic. Dintre acestea, 349 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, reprezentând un pericol extrem pentru cele aproape 9.000 de persoane care locuiesc în aceste imobile. Alte 361de imobile sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic şi 111 în clasa a III-a.
„Până în anul 2020 vom interveni în toate cele 349 de clădiri cu risc seismic grad I”, a declarat, ieri, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, precizând că, pentru prima dată, a fost realizat un recensământ al persoanelor care locuiesc în aceste imobile cu risc seismic - clasa I.
„8.993 de persoane locuiesc în acest imobile, deci aproape 9.000 de persoane. În ultimii 27, aproape 28 de ani, s-au consolidat de către PMB doar 20 de imobile, nici măcar un imobil pe an, este un ritm de melc comparativ cu nevoile oraşului şi cu urgenţa despre care vorbim”, a mai spus Firea, adăugând că „acum 700 de angajaţi lucrează într-un ritm alert pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, prioritatea fiind cele 349”.
Familiile al căror venit net pe membru de familie este mai mic de 2.080 de lei nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinţei, potrivit edilului general, suma fiind suportată în totalitate de bugetul local. Totodată, familiile în care venitul lunar pe familie este mai mic de 9.000 de lei, adică de trei ori salariul mediu net pe economie, plătesc jumătate din valoarea lucrărilor de consolidare timp de 25 de ani în rate egale şi fără dobândă.
821 de imobile cu risc seismic se află în evidenţele autorităţilor, în Bucureşti