Aplicația E-Terra este în continuare nefuncțională, în urma atacului cibernetic asupra sistemului ANCIP de la jumătatea lunii iulie, dar principalul beneficiar al acestei situații este chiar ANCPI. Timpul curge în favoarea autorității și a tuturor celor care ar putea fi găsiți vinovați de erorile grave ale așa-zisei cadastrări gratuite.
Teoretic, Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) ar fi trebuit să ajute românii prin cadastrarea gratuită a tuturor terenurilor și clădirilor din România, cu un buget total alocat de aproape 313 milioane de euro, din care aproape 266 de milioane fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și aproape 50 de milioane cofinanțare de la bugetul de stat.
După ce au apărut primele sute de scandaluri și acțiuni în instanțele de judecată din partea proprietarilor păgubiți prin „ciuntirea” proprietăților sau chiar deposedarea de terenuri, instituția a venit cu explicații, pentru a arăta că majoritatea erorilor sunt nesemnificative, din cauza unor măsurători greșite, de câțiva metri, la fiecare dosar greșit de cadastriști. De fapt, situația în toată țara este mult mai gravă, pentru că sunt foarte mulți proprietari care s-au trezit cu terenurile și casele trecute în sistemul electronic e-Terra ca având proprietar neidentificat, iar pentru cei care au aflat prea târziu sau nu cunosc situația nici acum - cei mai mulți fiind plecați din țară - există riscul pierderii proprietății.
Cei mai afectați sunt românii plecați în străinătate
În această situație este orice proprietate care nu a avut cadastru și intabulare înainte de cadastrarea sistematică, iar proprietarul este plecat de mulți ani din țară și nu a fost înștiințat în legătură cu proiectul național, în localitățile în care administrația locală a decis să recadastreze toată suprafața „gratuit”. La întrebările pe care le primesc responsabilii din primării în legătură cu erorile, toți răspund la fel: nu este vina primăriei, ci a celor care au făcut cadastrul, pentru că nu au evaluat corect situația din teren și nu au cerut documentele necesare întocmirii actelor. Firmele de cadastru care au câștigat proiectele cu primăriile susțin că administrația locală este vinovată, pentru că nu le-a pus la dispoziție documentele corecte.
ANCPI a anunțat oficial că erorile care apar sunt cauzate de lipsa documentației și de unele documente vechi, neactualizate, pe care firmele de cadastru le-au preluat de la primării. Pe proprietari ar fi trebuit să-i anunțe administrația locală că este nevoie de documente, dar cei care sunt și plecați din țară și nici nu au avut actele în regulă - nu și-au făcut succesiuni, cadastru și intabulare - nici măcar nu mai apar în sistemul electronic drept proprietari. Într-un astfel de caz, orice vecin poate obține, cu ajutorul și complicitatea primăriei din localitate, dreptul de proprietate asupra terenurilor din vecinătate, dacă invocă dreptul de uzucapiune peste o suprafață care apare ca având „proprietar neidentificat”.
Cele mai multe astfel de cazuri sunt acolo unde există mai mulți moștenitori plecați în străinătate, care nu reușesc să ajungă la un consens în privința succesiunii, proprietatea deja apare în sistemul E-Terra ca neavând proprietar și poate intra în posesia primăriei, care apoi ar putea s-o cedeze celor care invocă uzucapiunea, ca vecini.
Păgubiții plătesc de mai multe ori
Mai sunt și mii de cazuri în care a existat cadastru și intabulare înainte de cadastrarea sistematică, dar proprietarii nu au aflat că au fost scoși din sistemul centralizat al proiectului, nu au fost înștiințați sau nu au ținut cont de avertismentele primăriilor, știindu-se cu actele în regulă, apoi au aflat că pe terenul loc proprietarul nu a fost identificat la cadastrare. Mulți au aflat întâmplător, doar dacă au încercat să vândă casele și terenurile și s-au lovit de lipsa calității, în fața notarului. Atunci au fost nevoiți să refacă toate documentele, pe banii lor, după ce au „beneficiat” de „cadastrarea gratuită” de 266 de milioane de euro din care au trăit foarte bine firmele de cadastru, în ultimii 5 ani, mai ales dacă au obligat proprietarii să refacă lucrarea și au câștigat banii de două ori.
Mai sunt cazuri în care proprietarii s-au trezit cu terenurile înjumătățite, dacă a existat o idee a cadastristului de a introduce pe un teren comun un drum de acces cu proprietar neidentificat sau a trecut direct Primăria ca proprietar, fără să se mai consulte cu adevărații proprietari, fără să facă dezmembrarea suprafeței sau să întrebe măcar Primăria dacă acceptă să devină proprietara drumului respectiv - un caz concret fiind la Cornu de Jos, în comuna Cornu, județul Prahova.
Rectificările s-au făcut doar timp de 12 luni de la data încheierii proiectului, dacă proprietarii păgubiți au aflat la timp că au fost deposedați de casele și terenurile lor. Cei întârziați au fost obligați să refacă totul plătind încă o dată documentele, iar cei care nu au aflat nici acum riscă să rămână definitiv fără proprietăți, dacă nu află care a devenit situația juridică a proprietăților lor, în urma „cadastrării gratuite” pe care au plătit-o Uniunea Europeană și statul român.
Cele mai multe victime sunt românii plecați la muncă în străinătate și bătrânii care au rămas singuri în România, dar nu au acces la informație, mai ales în mediul rural - care reprezintă 85% din suprafața totală a României, după ce PNCCF s-a implementat în mii de localități din toată țara, atingând 70% din ținta propusă în cadrul proiectului național.
Mai multe instituții beneficiare
Vinovați pentru toate aceste erori sunt mii de angajați ai primăriilor din toată țara și firmele de cadastru care au executat lucrările pline de erori. Toți aceștia ar trebui să fie trași la răspundere, dar există și riscul major ca România să fie obligată să dea înapoi banii din fonduri europene - circa 266 de milioane de euro, plus penalități, dacă se va face auditarea acestui proiect deja catastrofal.
În acest context, blocarea sistemului informatic al ANCPI și eventualitatea pierderii datelor înregistrate în sistemul E-Terra ar salva multe persoane de condamnări, dar și statul de restituirea fondurilor europene, iar ANCPI și firmele de cadastru vor mai avea un câștig suplimentar, dacă toate cadastrele vor fi refăcute după eventuala ștergere a datelor din sistem - pe banii proprietarilor.
În afară de firmele de cadastru și de ANCPI, printre beneficiarii acestui atac cibernetic mai sunt și alte instituții - cum ar fi CNAIR, care a greșit mai multe proiecte majore de infrastructură rutieră și a cerut guvernelor din ultimii ani HG-uri pentru exproprieri de care nu era nevoie, iar datele au fost introduse în sistem, uneori fără respectarea procedurilor legale - cum este cazul DN 71, între Aninoasa și Sinaia, de anul trecut. Pierderea acestor date din E-Terra scutește statul de cheltuielile de judecată pentru cele aproape 2.000 de dosare care ar urma să fie în instanțele de judecată, pentru recuperarea terenurilor care au ajuns din greșeală în sistem și, bineînțeles să scutească vinovații de sancțiuni.
Începând cu 14 iulie 2026, toate sistemele informatice administrate de ANCPI au devenit nefuncționale. Instituția a comunicat inițial un „incident tehnic” ce ar fi trebuit să se remedieze în câteva zile, dar ulterior s-a declarat oficial că a fost vorba despre un atac cibernetic și de cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției - rămas încă nerezolvat.
ANCPI a transmis că bazele de date tehnice și juridice nu au fost afectate și că instituția dispunea de copii de siguranță stocate în mai multe locații, dar până astăzi nu se cunoaște exact situația documentelor din sistem. Incidentul este investigat de autorități.