Compania canadiană Euro Sun Mining a prezentat recent o actualizare a strategiei sale privind dezvoltarea exploatării aurifere de la Rovina din judeţul Hunedoara, zăcământ estimat la zece milioane de uncii de aur. Evaluarea economică preliminară, realizată anul acesta, prezintă un proiect robust care ar produce, în medie, 139.000 uncii pe an de aur şi cupru pe o perioadă de 12 ani. În prima fază a dezvoltării proiectului va fi exploatată doar mina Colnic, unde se află 29% din resursele exploatabile din Proiectul Rovina, care mai cuprinde încă două mine, Rovina şi Cireşata. Pe data de 11 aprilie canadienii au anunţat că Samax România SRL, filiala deţinută în totalitate de Euro Sun Mining, a primit autorizaţia de a începe activităţile miniere în cadrul acestui proiect de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Cheltuielile iniţiale pentru investiţii la mina Colnic sunt estimate la 339 milioane de dolari, din care 264 milioane de dolari pentru instalaţia de prelucrare cu o capacitate de 7,2 milioane tone pe an, se arată în evaluarea economică preliminară. Deoarece proiectul va fi construit folosindu-se tehnologia pe bază de steril uscat şi nu cu steril umed şi cianuri, cheltuielile iniţiale pentru investiţii vor fi mai scăzute pentru operaţiunile de această dimensiune, arată compania Euro Sun Mining în raportul său. Utilizarea cianurii ar fi generat recuperări mai mari şi, prin urmare, venituri mai mari.
Primii paşi au fost făcuţi
Proiectul aurifer Rovina acoperă 27,68 km² în zona Munţilor Apuseni. În noiembrie 2018, licenţa minieră pentru Proiectul Rovina a fost atribuită companiei Samax România SRL, deţinută integral de către Euro Sun Mining. Licenţa, care a fost acordată pentru o perioadă de 20 de ani cu drept de prelungire pentru încă cinci, a permis companiei să înceapă studiile oficiale privind evaluarea impactului asupra mediului şi să obţină certificatul de urbanism, potrivit unei postări pe site-ul Euro Sun Mining, iar până la sfârşitul anului vor finaliza studiul de fezabilitate bancară.
Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 ani, este de 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei şi fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 900/2018 privind aprobarea licenţei de concesiune a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina.
România nu mai extrage aur
Ultima mină de aur, cea de la Brad, din judeţul Hunedoara, a fost închisă în anul 2006, şi de atunci România a dispărut de pe harta producătorilor de aur. Potrivit unui studiu realizat în urmă cu câţiva ani de prof. univ. Dumitru Fodor şi dr. ing. Ioan Călin Vedinaş, intitulat “Exploatarea zăcămintelor aurifere în România”, de la începuturile exploatării aurului pe teritoriul României au fost extrase 2.200 de tone. Astăzi, aurul se mai obţine doar ca produs secundar din concentratul de cupru la Cuprumin Abrud şi la Mănăila, în judeţul Suceava.
Roşia Montană şi Certej, proiecte blocate
Proiectele aurifere Roşia Montană şi Certej sunt în acest moment blocate. Roşia Montană face în acest moment obiectul unui proces intentat statului român la Washington în care i se cer despăgubiri de miliarde de dolari pentru blocarea investiţiei, decizie luată după protestele iniţiate de activiştii de mediu. Zăcământul de la Roşia Montană este estimat la 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint. În ceea ce priveşte cel de-al doilea proiect, cel de la Certej, acesta a obţinut avizul de mediu, dar acum este blocat după ce ar fi trebuit tăiată o suprafaţă de 187 de hectare de pădure. Proiectul aparţine companiei Deva Gold, o societate formată din canadienii de la Eldorado Gold, care deţine 80%, şi compania statului român Minvest Deva, care deţine 20%. Certej are un zăcământ estimat la 63,5 tone de aur şi 275 de tone de argint. Ca şi la Roşia Montană, exploatarea aurului implică construirea unor iazuri de decantare cu cianuri.
Istoria aurului în România
Zăcămintele aurifere cele mai intens exploatate în cei 166 de ani de stăpânire romană au fost cele de la Roşia Montană, Bucium, Zlatna, Almaş, Stanija, Ruda şi Caraci. În timpul romanilor, exploatarea subterană a căpătat o amploare deosebită, lucrările miniere în unele cazuri ajungând la adâncimi de 300 de metri, arată autorii studiului “Exploatarea zăcămintelor aurifere în România”. Producţia de aur realizată în perioada ocupării romane a fost de aproximativ 3.000 kg aur curat pe an şi aproape dublu de argint. Deci, în cei 166 ani de ocupaţie, se estimează că romanii au scos din Dacia o cantitate de circa 500 tone de aur şi 950 tone de argint.
În perioada imediat următoare retragerii stăpânirii romane din Dacia, timp de peste 100 de ani (272-395), producţia de aur a scăzut foarte mult, ajungând doar la 100 kg/an. Producţia de aur, în perioada îndelungată a Evului Mediu (396-1492) se apreciază, în medie, la circa 450 kg/an. După anul 1500 începe o dezvoltare susţinută a activităţii miniere pentru extragerea aurului şi, astfel, asistam la creşterea şi menţinerea unor producţii ridicate, care se cifrau la peste 1.000 kilograme aur pe an.