„Nimic nu este mai puternic decât instinctul biologic. Adesea, ne controlează fără ca măcar să realizăm acest lucru. Dar mintea face exact ceea ce a fost biologic programată să facă: să reacționeze prompt și eficient la amenințări, fără să mai irosească timp prețios judecând pe îndelete situația”, aprecia Shane Parrish, expert în securitate cibernetică și autorul unui studiu revelator publicat anul acesta și în România, de Editura Litera: „Arta de a lua cele mai bune decizii”.
Reproșurile vocii interioare
Dar să facem loc explicațiilor și exemplelor propuse de Parrish: „Dacă intră un hoț în casa ta, instinctiv, te poziționezi între el și copii. Dacă se apropie cineva de tine cu o expresie amenințătoare, te încordezi instinctiv. Dacă simți că riști să-ți pierzi locul de muncă, e posibil să începi să acumulezi informații în mod inconștient”. De ce? „Creierul tău de primat crede că nu poți fi concediat dacă ești singurul care știe să-și facă meseria, care deține date indispensabile. Instinctul, nu rațiunea, îți spune însă asta. Iar când astfel de reacții instinctive înrăutățesc situația, vocea interioară ne face reproșuri: «Ce-a fost în capul tău, zăpăcitule, când ai făcut asta?» Adevărul este că nu ai gândit. Ai reacționat instinctiv, animalic, pentru că, în fond, asta ești. Mintea nu a fost deloc implicată. Programarea biologică, da”.
Reacții programate
Mai departe: „Comportamentele și reacțiile dictate de biologie sunt bine înrădăcinate în noi. Acestea le-au fost adesea extrem de utile strămoșilor noștri preistorici, dar, în prezent, tind să ne stea în cale. De pildă, avem tendința naturală de a ne identifica și de a ne apăra teritoriul. Nu mai apărăm demult o palmă de pământ în savana africană, dar teritoriul nu are doar specificații fizice, ci și psihice. Identitatea noastră face parte din teritoriul nostru, așadar când cineva ne critică munca, statutul, percepția de sine, ne închidem instinctiv în noi sau reacționăm, ne apărăm. Deseori, când cineva ne pune la îndoială convingerile/valorile, nu mai ascultăm până la capăt, ci atacăm. Fără judecată, pur instinct animalic”.
Reacții proeminente și foarte periculoase
„Apoi - a urmat Shane Parrish -, suntem predispuși să vedem lumea ierarhic, iar când cineva ne contestă sau ne atacă poziția într-un grup, într-o societate, reacționăm prompt, fără să mai calculăm, prin intermediul minții, consecințele pe termen lung. Avem activat întotdeauna, prin programare genetică, instinctul de conservare, de autoapărare”. Doar că nu de puține ori reacțiile instinctive, care nu mai sunt trecute prin filtrul rațiunii, ajung într-un final să ne dăuneze. „Exact. Deși se cunosc multe tipuri de reacții instinctive, patru dintre ele sunt proeminente și foarte periculoase”, a opinat Shane Parrish.
Automatismul emoțional, cel egocentric și cel social
Anume? „Sunt comportamente programate, înscrise în ADN-ul nostru prin selecție naturală, reacții pe care creierul nostru le dezvoltă automat când este stimulat”. Și cum putem preveni aceste acțiuni pripite? Ori nu există nicio soluție? „Trebuie să ne oprim pur și simplu, să amânăm răspunsurile pentru a face loc analizei, introspecției, gândirii”. Revenind la cele patru automatisme biologice /instinctive - care sunt acestea și cum le putem recunoaște? „Primul este automatismul emoțional - tindem să reacționăm la sentimente, nu la argumente; al doilea este automatismul egocentric - tindem să reacționăm la orice ne amenință stima de sine sau poziția noastră în ierarhia grupului; al treilea este automatismul social - tindem să ne conformăm normelor instituite în grupul de origine”.
Rezistența la schimbare
Al patrulea „automatism” care este? „Automatismul din inerție - ne creăm obiceiuri și ținem cu dinții de propriul confort. Apoi tindem să fim rezistenți la schimbare, preferând continuitatea, ideile, procesele și mediile familiare. Indiferent dacă acestea, perimate, nu ne mai ajută, ci dimpotrivă, ne îngreunează existența”. Cum ne videcăm? „Mai întâi trebuie să le conștientizăm, apoi să le eliminăm”.
„Primul este automatismul emoțional - tindem să reacționăm la sentimente, nu la argumente”, Shane Parrish, autorul studiului „Arta de a lua cele mai bune decizii”
„Al treilea este automatismul social - tindem să ne conformăm normelor instituite în grupul de origine”, Shane Parrish, expert în securitate cibernetică