Deși cutremurul este una dintre marile noastre frici, numărul celor care își asigură locuințele este în continuare foarte mic. La 16 ani după ce a fost introdusă legea care îi obligă pe proprietarii de locuințe să încheie o poliță de asigurări, doar 21% dintre locuințe sunt asigurate, în condițiile în care media UE este de 60%. Avem 7,6 milioane de locuințe care nu sunt asigurate, iar pagubele pe care le vor suporta proprietarii în cazul unui seism de mare magnitudine nu vor putea fi suportate financiar de aceștia. La întrebarea: „Cât de protejați sunt românii în cazul unui cutremur mare?” au răspuns ieri autoritățile și reprezentanți ai industriei asigurărilor în cadrul conferinței naționale „EȘTI SIGUR, NU EȘTI SINGUR - Asigurarea imobilelor, singura protecție în fața riscului seismic” organizată de postul de televiziune ANTENA 3 CNN, parte a Intact Media Group, și cotidianul Jurnalul.
Prezentă la dezbateri, Nicoleta Radu, director general PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), a vorbit despre importanța asigurărilor în cazul unui dezastru, avertizând că românii nu vor putea face față unui dezastru major, dacă nu apelează la soluțiile de protecție financiară. „Noi, la PAID, încercăm să promovăm aceste asigurări și să-i facem pe oameni să înțeleagă că fără o asigurare financiară, în cazul unui eveniment major, nu ne putem descurca atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate.
La nivelul țării, vor fi reale probleme în cazul în care ne vom confrunta cu un eveniment de anvergura celui din 1977 și nu este deloc de neglijat faptul că putem anticipa, lucrând cu cifre, că vor fi pierderi, cel puțin pe zona asigurărilor de locuințe (asigurările obligatorii - n.red.), de multe miliarde de euro, în jur de 10 miliarde de euro, poate mai mult. Eu cred că România nu va putea face față unui asemenea eveniment, dacă nu va lua în calcul soluțiile de protecție financiară, care vin din asigurări”, a spus Nicoleta Radu, director general PAID.
Schimbările legislative au crescut numărul de polițe PAD
Odată cu anumite modificări introduse în legislație, interesul oamenilor pentru asigurarea locuințelor a crescut. „Există, într-adevăr, un interes mai mare din partea cetățenilor pentru asigurările de locuințe. Avem printre modificările legislative câteva care ar putea conduce, în viitor, la o creștere a gradului de cuprindere în asigurare.
Mă refer la verificarea poliței de asigurare de fiecare dată când mergem la Cartea Funciară. Acest punct de verificare va conduce la o conștientizare mai mare a nevoii de asigurare a locuinței. De asemenea, avem o modificare care se referă la lărgirea distribuirii polițelor, acestea putând fi distribuite acum și prin brokeri și chiar prin instituțiile publice locale”, a mai adăugat Nicoleta Radu. Totuși, în fața unui dezastru natural, oamenii au tendința de a uita foarte ușor ce s-a întâmplat. „Acest șoc emoțional nu durează foarte mult, ci doar câteva săptămâni, după care oamenii uită și revin la comportamentul lor normal și la concepția că s-ar putea ca lor să nu li se întâmple”, a încheiat directorul general PAID.
Alexandru Ciuncan: „Doar una din cinci locuințe este asigurată”
Alexandru Ciuncan, directorul general al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a adus în discuție motivele pentru care românii nu își asigură locuințele, deși tema de cutremure și incendii este cea mai mare. „Este important de știut că nu suntem singuri în fața dezastrelor. În acest moment, dacă ne uităm la asigurările de locuințe, doar una din cinci locuințe este asigurată. Există o tendință de creștere a intereselor românilor, o vedem, însă nu este suficient. Atunci când vorbim despre asigurările de locuințe, vorbim despre ce putem face pentru a nu rămâne fără un acoperiș deasupra capului. A existat un interes sporit al românilor pentru asigurarea locuințelor după cutremurele din Turcia. Acum, un an mai târziu, aceste subiecte nu mai sunt în agendă”, a subliniat Alexandru Ciuncan. El a enumerat câteva motive pentru ca românii nu își asigură locuințele. Printre acestea se regăsesc: lipsa de informare, educația financiară, neîncrederea, cultura balcanică potrivit căreia: „nouă nu ni se poate întâmpla”. „Cu siguranță, toate discuțiile legate de asigurarea obligatorie RCA se duc și peste sectorul asigurărilor de locuințe. Putem să vă spunem că vorbim despre o industrie care funcționează, care oferă despăgubiri. 53% dintre români se tem de cutremure și 51% se tem de incendii, astfel spus noi conștientizăm aceste riscuri, dar întrebarea este ce putem face pentru a le gestiona”, a mai precizat Alexandru Ciuncan.
„În urma cutremurului din Turcia de anul trecut 1,5 milioane de locuințe au fost distruse, s-au înregistrat 60.000 de morți. Pierderile au fost de 149 de miliarde de euro. Trebuie să conștientizăm pericolul unui cutremur. La noi gradul de cuprindere în asigurarea facultativă a locuințelor este de 17%, iar pentru PAD este de 21%”.
Adrian Marin, CEO Generali România
Șeful DSU, Raed Arafat: „Oricât ne-am pregăti (…), nu vom fi niciodată suficient de pregătiți”
Comparativ cu acum 10 ani România este mult mai bine pregătită să facă față unui seism de mare magnitudine. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful DSU, Raed Arafat, s-au făcut pași importanți atât pentru a încuraja oamenii să-și consolideze clădirile, cât și pe partea de intervenție în caz de cutremur. În fiecare județ există două containere cu echipamente de intervenție-căutare. Avem planurile de mobilizare națională în caz de cutremur major a mai multor echipe din mai multe județe. Deci, putem să ne concentrăm cu un număr mare de salvatori în zonele afectate.
Suntem parte din Mecanismul de Protecție Civilă Europeană și, pe lângă faptul că noi intervenim în străinătate sub acest mecanism, și alte țări vor interveni la noi în caz de nevoie.
Pregătirea oamenilor este cea mai importantă, prin exerciții oamenii noștri participă la multe exerciții în afara României. Pe lângă resursa umană avem și resursa canină, care trebuie să fie pregătită și care face parte din echipa de intervenție. Anul trecut, din fonduri norvegiene, am reușit să construim un centru de pregătire de salvare urbană la Ciolpani (jud. Ilfov - n.red.), un centru în care se pregătesc românii, dar și străinii. Omul de rând trebuie să înțeleagă un singur lucru, primul care intervine în caz de cutremur este el, iar cea mai bună soluție este să fim pregătiți cu o trusă de urgență în care să avem medicamente, un radio, mâncare și apă”, a declarat Raed Arafat.
Toate instrucțiunile pe care trebuie să le urmeze oamenii pentru a fi pregătiți în cazul unui cutremur sunt disponibile pe platforma Fiipregătit,ro.
Dragoș Toma-Dănilă, cercetător INFP: Vrancea este marea problemă
Dragoș Toma-Dănilă, cercetător științific la Institutul Național de Fizica Pământului (INFP): „Vrancea este, într-adevăr, principala problema majoră. Poate afecta jumătate din teritoriul țării”. „Deocamdată nu avem un algoritm funcțional, la nivelul întregii lumi, de a prezice cutremurele, nici măcar de a prognoza. Deși știm că Vrancea poate produce undeva până la 8 (grade Richter - n.red.), capacitatea sursei seismice de acolo. În 1977, cutremurul a avut undeva la 7,4 grade pe scara Richter. Poate să fie mai rău decât în 1977. Dacă ești în câmp liber și are loc un cutremur, chiar și de magnitudine 8, ar trebuie să fii ok. Ce omoară cu adevărat oamenii și de ce trebuie să ne fie frică sunt clădirile: cum sunt proiectate acestea, cât de vulnerabile sunt la cutremur și, sigur, partea de asigurări, care vine după ce ne-am asigurat viața”, a spus Dragoș Toma-Dănilă.
Unu din doi români se teme că la un moment dat clădirea în care locuiește va fi afectată de un cutremur.
Ce este PAD și pentru ce locuințe poate fi încheiată polița
În România, protejarea locuinţelor prin asigurare este obligatorie prin lege, iar poliţa obligatorie (PAD) acoperă trei riscuri catastrofale - cutremur, inundaţii şi alunecări de teren, până la limita de 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei. Pot fi încheiate polițele obligatorii PAD pentru locuințele situate pe teritoriul României, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, din mediul rural sau urban. Nu pot fi asigurate locuinţele situate în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. De asemenea, nu pot fi asigurate anexele, dependinţele care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa asigurată, precum şi bunurile din interiorul locuinţei.