Potrivit publicației Science Alert, microplasticele au fost identificate într-o gamă largă de alimente, iar sarea nu face excepție. Cercetările indică faptul că până la 94% dintre mostrele de sare analizate la nivel mondial conțin particule microscopice de plastic.
Microplasticele din sare
Deși sarea este considerată un ingredient simplu și natural, contaminarea sa cu microplastice este atât de extinsă încât sarea de mare a fost propusă drept indicator al nivelului de poluare cu plastic din mediul marin.
În plus, niveluri mai ridicate de contaminare au fost identificate în sărurile terestre, precum sarea de Himalaya, comparativ cu cele marine. Specialiștii investighează în prezent tehnologii care ar putea reduce contaminarea, însă o parte semnificativă a microplasticelor pare să provină din procesarea și ambalarea produsului.
Râșnițele din plastic pot crește expunerea
Un alt factor de risc îl reprezintă râșnițele de sare din plastic de unică folosință. Studiile arată că acestea pot elibera până la 7.628 de particule de microplastic la măcinarea a doar 0,1 grame de sare.
Experții recomandă utilizarea râșnițelor cu mecanisme din ceramică sau metal, și depozitarea sării în recipiente care nu sunt din plastic.
Cât microplastic ajunge zilnic în organism
Conform celor mai recente estimări, o persoană poate consuma până la 1,5 milioane de particule de microplastic într-o singură zi. Cea mai importantă sursă nu este însă sarea, ci apa îmbuteliată, care poate conține până la 240.000 de particule pe litru.
Consumarea apei de la robinet poate reduce semnificativ această expunere.
Specialiștii mai atrag atenția că depozitarea alimentelor în recipiente din plastic, consumul de produse ultraprocesate și încălzirea mâncării la microunde în vase din plastic sunt asociate cu niveluri mai ridicate de microplastice detectate în organism.
Alte alimente contaminate cu microplastice
Sarea nu este un caz izolat. Guma de mestecat, de exemplu, este realizată în mare parte din polimeri sintetici. Un singur gram de gumă poate elibera până la 637 de particule de microplastic în timpul masticației.
Microplastice și nanoplastice au fost identificate și în fructe și legume, acestea pătrunzând în plante prin rădăcini sau depunându-se pe suprafața acestora. Un studiu a arătat că merele și morcovii prezintă cele mai ridicate niveluri de contaminare, în timp ce salata verde se numără printre cele mai puțin afectate.
Băuturile calde reprezintă o altă sursă importantă de expunere. Pliculețele de ceai din plastic, paharele de unică folosință și chiar cafeaua sau laptele pot contribui la ingestia de microplastice, mai ales la temperaturi ridicate.
Fructele de mare conțin microplastice, însă în cantități mai reduse. De exemplu, midiile conțin între 0,2 și 0,70 particule per gram, un nivel semnificativ mai mic comparativ cu cel eliberat de un singur pliculeț de ceai din plastic.
Deși prezența microplasticelor în alimente este documentată tot mai clar, impactul pe termen lung asupra sănătății umane rămâne în mare parte necunoscut. În lipsa unor reglementări stricte, experții recomandă reducerea expunerii prin alegeri simple, precum evitarea plasticului de unică folosință și consumul de alimente cât mai puțin procesate, notează a1.ro.