La doar o zi de la votul negativ dat de Secţia pentru Procurori de la CSM, împotriva raportului ministrului Justiţiei, prin care s-a solicitat revocarea Laurei Codruţa Kovesi din fruntea DNA, şefa Anticorupţiei a prezentat, ieri, bilanţul activităţii instituţiei pe anul trecut. De la ceremonie a lipsit Tudorel Toader, care a anunţat că nu va participa la această întrunire, deoarece DNA nu i-a înaintat raportul activităţii. În schimb, a participat principalul susţinător al lui Kovesi, preşedintele Klaus Iohannis, care a lăudat întreaga activitate a DNA şi a catalogat raportul ministrului Justiţiei drept subiectiv, tendenţioas şi partizan, numindu-l pe Tudorel Toader drept “cineva”. Pe de altă parte, Kovesi a prezentat un bilanţ pozitiv, în care DNA apare ca o instituţie perfectă, dar a cărei activitate este îngreunată de deciziile Curţii Constituţionale şi de modificările legislative anunţate de Parlament. Nicio vorbă despre abuzurile subordonaţilor, despre fabricarea de probe şi despre achitările încasate pe motiv că fapta nu există. Doar două “oi negre” a identificat Kovesi la DNA, în 2017, una dintre acestea fiind procuroarea Mihaiela Moraru Iorga.
“2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupţiei, un an complicat. Însuşi demersul de a lupta împotriva corupţiei a fost pus sub semnul întrebării. Deşi noi descoperim şi trimitem în judecată tot mai mulţi inculpaţi pentru fapte de corupţie, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude. Ne întrebăm dacă avem instituţii mai curate. Dacă eforturile Justiţiei în lupta cu corupţia nu trebuie completate cu măsuri”, şi-a început Kovesi alocuţiunea.
Conform şefei DNA, anul trecut au fost trimise în judecată aproximativ 1.000 de persoane. O treime dintre acestea au avut funcţii de conducere, de control, au ocupat demnităţi publice sau au ocupat funcţii importante, cum ar fi trei miniştri, cinci deputaţi, un senator, doi secretari de stat, un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi un secretar general de minister.
S-a pronunţat cu privire la oportunitatea unor decizii politice
Kovesi a susţinut, ieri, că, de cele mai multe ori, cei care au comis infracţiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuţie conducerea în mod corect a instituţiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Asta, în ciuda faptului că niciuna dintre persoanele la care face referire nu au suferit condamnări definitive, pentru a putea afirma, fără urmă de îndoială, că “au săvârşit infracţiuni”. “Funcţiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiţii inutile, să favorizeze firmele agreate”, a mai precizat şefa DNA.
Procurorul-şef nu s-a abţinut, nici de această dată, să dea vina pe Curtea Constituţională pentru faptul că anumite dosare privind infracţiunea de abuz în serviciu nu mai pot fi instrumentate de DNA şi că altele au primit soluţii de achitare. “O treime din inculpaţii trimişi în judecată au comis fraude cu fonduri europene. Curtea Constituţională a pronunţat în 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care generează fraudarea banului public datorită încălcării legislaţiei primare. Adică încălcări ale dispoziţiilor din legi sau ordonanţe”, susţine Kovesi, care adaugă că “prin efect al acestei decizii a CCR au fost închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane de euro. Întreb: în câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul deciziei CCR, celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă? În câte cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Există un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduţi de cetăţeni, de comunităţi?”.
Noi suntem perfecţi, alţii nu-şi fac treaba
Nu doar Curtea Constituţională este considerată drept o cauză a eşecurilor pe care le-a înregistrat DNA în anumite dosare instrumentate, ci şi alte instituţii ale statului, în viziunea Laurei Kovesi. Aceasta a atacat dur “lipsa de interes în recuperarea banilor publici”… “În cauze pe care le investigăm, deşi dovedim că sunt fapte penale, există situaţii în care reprezentanţii autorităţilor publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Nu vor să recupereze banii, pur şi simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînţeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil.
La capitolul achitări încasate de DNA în ultimul an, şefa instituţiei arată că au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea. Se referă, evident, la dezincriminarea parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, dar nu insistă a lămuri care anume temeiuri au stat la baza achitărilor. Unele dintre acestea, şi nu puţine, au avut drept temei faptul că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată nu există, nu sunt prevăzute de legea penală sau nu au fost săvârşite de persoanele trimise în judecată.
Evident, Kovesi s-a “spalăt pe mâini” în legătură cu alţi 29 de inculpaţi care au fost achitaţi ca “efect al deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu” şi constată că, faţă de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%.
Condamnările din dosarele vechi, trecute la reuşitele din 2017
Bilanţul DNA pe anul 2017 conţine mai multe date statistice. Una dintre acestea, bifată în dreptul “reuşitelor”, este cea a numărului condamnărilor definitive pronunţate anul trecut în dosarele Direcţiei. Astfel, DNA se laudă că instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 713 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie. Între persoanele condamnate definitiv sunt trei deputaţi, un senator, un secretar de stat în cadrul unui minister, un secretar general al Senatului, un secretar general adjunct în cadrul unui minister, cinci judecători, trei procurori, doi preşedinţi de consiliu judeţean şi trei vicepreşedinţi, 28 de primari şi un fost preşedinte de agenţie naţională. Kovesi trece aceste statstici în palmaresul pe 2017, deşi persoanele în cauză au fost trimise în judecată anterior acestei perioade de bilanţ. Adică exact ce imputa ministrul Tudorel Toader, atunci când se referea la baza de calcul a raportărilor dintre ponderea trimiterilor în judecată şi cea a condamnărilor definitive.
Scandalul de la Ploieşti, inexistent în discurs
Situaţia de la DNA Ploieşti, acuzaţiile de falsificare de probe, de inventare de martori şi abuzurile prezentate în spaţiul public au fost ocolite cu desăvârşire la bilanţul de ieri al DNA. Nici şefa instituţiei, nici vreun alt oficial care a luat cuvântul nu s-au referit la aceste aspecte. Kovesi a găsit, în schimb, “două oi negre” din propria ogradă. “Anul 2017 a fost dificil pentru DNA. Un an în care, din păcate, DNA s-a confruntat şi cu probleme ce ţin de respectarea legii şi a codului deontologic, în interiorul instituţiei. Ne-am raportat la aceste probleme prin dispunerea de măsuri prevăzute de lege. Au fost doi procurori revocaţi din DNA în 2017. Unul a fost trimis în judecată pentru fapte de competenţa DNA. Un alt procuror a fost sancţionat disciplinar”.
Procurorul trimis în judecată este Mihaiela Moraru Iorga, rivala lui Kovesi, pe care a dat-o afară din DNA, după care, pentru a evita ca aceasta să devină judecătoare, DNA Ploieşti i-a instrumentat un dosar. În rest, despre Mircea Negulescu, zis “Portocală”, Lucian Onea şi alţi procurori care fac astăzi obiectul cercetărilor la Inspacţia Judiciară sau la Parchetul General nu a suflat nicio vorbă.
Iohannis a lăudat DNA şi a atacat Parlamentul
Unul dintre principalii susţinători ai Laurei Kovesi, preşedintele Klaus Iohannis, a felicitat DNA pentru “întreaga activitate”. După ce, înaintea începerii bilanţului, a declarat presei că “suntem departe de o revocare”, în luarea de cuvânt a afirmat că a ascultat cu interes prezentarea raportului. “Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective (…) Toate acestea demonstrează încă o dată că DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie. Contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată”, a declarat Iohannis. Acesta a adăugat că asistăm în ultima perioadă la “manifestări virulente ale disperării şi la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil!”. “Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Toate aceste acţiuni concertate în plan mediatic nu au şanse de reuşită”, a mai declarat şeful statului. Iohannis a atacat Parlamentul, afirmând că “incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societăţii româneşti”.