E verificat că niţică boemă în viaţa unui fotbalist, o fărâmă de muzică de petrecere şi un chefuleţ, nu chef cu picioare împleticite, puţină palpitaţie când apare o frumoasă cu picioare pornind de la tiroidă, toate aceste bucăţele de romantism ajută ca evoluţia unor fotbalişti să nu fie seacă, liniară, să le reuşească fentele, pasele cu călcâiul, şuturile cu traiectorii surprinzătoare. Dar toate aceste plăceri ale boemei i-au şi împiedicat pe talentaţi să împingă până la parametri maximi cariera lor, le-au ciuntit din randament, din pregătire. Nici nu ştii cine a fost mai boem: Dobrin, Mutu, Dănuţ Lupu sau Ionuţ Luţu? Oricum, cea mai năstruşnică ispravă îi aparţine lui Luţu. Simţindu-se însingurat la marginea geografiei, în Coreea de Sud, unde îl transferase Olăroiu să-i încânte pe asiatici cu fantezia lui, ei bine, Ionuţ Luţu le-a plătit avionul şi sejurul unor lăutari în Coreea, ca să-i cânte de inimă albastră, să-l împungă cu arcuşul în ureche cântând: „M-a făcut mama oltean”. Lăutarii şi chefuleţele tocmai la capătul geografiei i-au încălzit inima lui Luţu, dar l-au şi lăsat fără bani. A uitat o perioadă de dorul de-acasă, dar, până la urmă, Ionuţ s-a întors pe meleagurile noastre. Păcat, i se spunea Hagiluţu pentru talentul cu carul amintind de Gică Hagi, dar cariera lui Luţu putea fi mai strălucitoare. Începutul a fost tot nostim. Se auzise în Oltenia că, lângă Slatina, e un puşti care încântă cu driblingurile, şi Universitatea Craiova l-a trimis pe Geolgău să-l racoleze. La primăria comunei a întrebat de Luţu, sătenii i-au spus să se ducă pe islaz şi îl găseşte pe fentosul Luţu driblându-i pe vlăjganii satului, care-l fugăresc să-i dea picioare-n fund. A adunat mulţi spectatori în tribune Luţu cu jocul lui spectaculos, dar boemia l-a făcut sărac. Noroc că Gigi Becali l-a luat ajutorul şi şoferul lui.