Marea Neagră este un „lighean” aproape închis a cărui hegemonie a fost disputată secole de-a rândul de Kremlin și de Înalta Poartă, singura ei legătură maritimă cu restul lumii fiind „robinetul” turcesc numit Bosfor. Prin Bosfor vin și pleacă pacheboturile, cargourile și petrolierele. Transportul de persoane, de mărfuri și de energie între porturile Mării Negre și alte porturi ale lumii se poate face doar prin ieșirea Bosfor-Dardanele.
Dar pentru transportul gazelor naturale, gazoductul BRUA ar putea deveni un alt fel de Bosfor al Mării Negre. În pofida ambițiosului „Green Deal”, Uniunea Europeană continuă să sufere o tendință de creștere a dependenței sale de importurile de gaze naturale. Și chiar cu un sever impact resimțit de sectorul energetic, urmare a blocajului economic provocat de pandemia COVID-19, cele mai puternice economii și industrii ale statelor membre au nevoie de această resursă de energie. Pe fondul înregistrării unei creșteri constante a cererii cumulate cu scăderea producției interne, asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene reprezintă o necesitate. Iar principala sursă de aprovizionare pentru europeni este imensul rezervor oriental de gaze naturale: Federația Rusă, zona Mării Caspice și - posibil - zăcămintele exploatate de Iran.
Gazoductul BRUA - proiect de interes comunitar finanțat de Comisia Europeană cu fonduri nerambursabile de circa 180 de milioane de euro - are în vedere interconectarea statelor Uniunii, diversificarea surselor și rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Europa Centrală, dar şi de la terminalele din nordul Greciei și din terminalul plutitor aflat în faza de proiect, de la Alexandropolis. Magistrala de transport de gaze naturale BRUA constituie așadar o etapă esențială de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale și are ca scop creșterea securității în alimentarea cu gaze naturale a României prin accesul la noi surse, precum și tranzitul către piețele central-europene a producției de gaze naturale din Bazinul Caspic.
În plus, prin faza sa extinsă, BRUA reprezintă o cale de acces la piețele europene a unei părți a potențialei producții românești din Marea Neagră. Zăcămintele de gaze naturale descoperite în subsolul Mării Negre ar putea constitui o rezervă de energie pentru securitatea aprovizionării României și - din surplusul de producție - și a altor economii central-europene. Interconectarea României la rețelele regionale de transport constituie un pas esențial în dezvoltarea pieței românești de gaze naturale. Avantajele sunt multiple și privesc securitatea energetică, precum și beneficii de ordin comercial, economic, politic și social.
Pentru gazele românești de la Marea Neagră, BRUA ar putea fi un alt fel de Bosfor. Un „Bosfor” evadat de sub hegemonia rusă sau turcească și pus în slujba României și a Uniunii Europene.