Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tatăl său, doctorul aromân Vasile Michail, descindea din familia Lecca din Leova, judeţul Cahul (Basarabia), iar mama, Eugenia, era născută Răut, fiind înrudită cu familia Asachi. Din copilărie, Ottilia a luat cursuri de muzică și a început să deseneze în creion, cărbune, peniţă, iar între 1899 şi 1903 a pictat în ulei şi acuarelă sub îndrumarea lui Sava Henția. „A obținut o bursă de studii la Şcoala de arte decorative din Berlin (1905), apoi a frecventat cursurile Academiei «Julian» din Paris, după care s-a întors la Berlin, unde a continuat să se specializeze în arta emailului. Revenită în țară, s-a aflat mereu în preajma reginei-poete Carmen Sylva, a fost pictorița Casei Regale și a executat, în 1913, ultimele portrete ale primilor regi ai României. A fost prietenă cu Ion Luca Caragiale, căruia i-a executat la Berlin ultimele două portrete, fiind o pictoriţă apreciată de Nicolae Grigorescu, Cella Delavrancea, George Enescu, Al. Tzigara Samurcaș”, sesizau cercetătorii Arhivelor Naționale ale României (ANR) într-un crochiu închinat artistei Ottilia-Aristia Michail.
Pionier în email
În completare: „Lucrările Ottiliei Michail-Oteteleșanu - două autoportrete, un portret al Reginei Elisabeta, câteva peisaje în acuarelă și ulei, însoritul Balcic, plaiuri monastice, sate de pe Dunăre, peisaje din Bucegi - au fost expuse la mai multe expoziţii şi saloane oficiale, din ţară şi străinătate. Din 1912, şi-a consacrat activitatea artistică în domeniul emailului (deschizând calea utilizării acestuia în arta monumentală) și al acuarelei, dar realizează şi lucrări în gravură, pastel, pictură în ulei și sculptură în fildeş. Realizările pictoriței Ottilia Michail-Oteteleșanu au fost numeroase: în 1906 a obţinut medalii de aur şi argint la Expoziţia jubiliară din Parcul Carol; în anii 1906, 1907 şi 1908 a expus lucrări în email la Muzeul de Artă Decorativă din Berlin, primind premiul 2 şi o menţiune; în 1909 a fost premiată la Salonul Oficial din Bucureşti; în 1910 şi 1912 a deschis primele expoziţii personale la Berlin; în 1920, 1923 şi 1937 - expoziţii personale în București în sălile Mozart, Maison d’Art şi Ileana; în 1929 a trimis lucrări în email la expoziţia internaţională de la Barcelona, obţinând o diplomă de onoare”.
Nume de cod: „Cozia”
„Ottilia Michail-Oteteleşanu - mai dezvăluiau cercetătorii ANR - a fost o mare iubitoare de munte, o îndrăgostită de peisajul românesc. Şi totul a pornit de la prietenia cu Fanny Seculici (Bucura Dumbravă), în compania căreia a făcut primele excursii în Bucegi şi Făgăraş. Fanny Seculici i-a dat Ottiliei numele turistic «Cozia». Din «colonia» drumeților mai făceau parte Al. C. Urechia, Emanoil Bucuţa, Eufrosina şi Mircea Neniţescu, Natalia Slivici, Mihai Haret, fraţii Şerban şi Ionel Oteteleşanu. În fiecare excursie, Ottilia îşi lua blocul pentru schiţe și trusa de acuarele. Căsătoria Ottiliei cu Şerban Oteteleşanu, boier de viţă veche din Oltenia, la 15 februarie 1916, a fost un eveniment pe cât de romantic, pe atât de semnificativ pentru ceea ce însemna dragostea lor pentru munte, au celebrat cununia la Schitul Peştera Ialomicioarei, naşi fiindu-le Bucura Dumbrava şi doctorul Al. C. Urechia, iar nuntaşi câţiva din companionii de drumeţie. După Primul Război Război, cei mai mulţi dintre ei s-au reîntâlnit pe munte, unde au pus la cale întemeierea primei asociații de turism din țară: „Hanul Drumeților” (1921), transformată în 1926 în «Turing Clubul României». Macheta pentru insigna «T.C.R.» a fost executată de Ottilia Oteteleşanu, după cum tot ei îi aparţin portretul Bucurei Dumbravă din «Cartea Munţilor» și copertele volumelor «Ceasuri sfinte», «Haiducul» şi «Pandurul»”.
Moartea din ziua nunții
După Al Doilea Război Mondial, Ottilia Michail-Oteteleșanu s-a dedicat artei emailului, obţinând succese remarcabile, prin tehnici de mare rafinament şi virtuozitate. În anii ’60 a fost consilier artistic al Patriarhiei Române, a înființat atelierul de email și a executat cele patru mari icoane împărătești în email de pe catapeteasma Catedralei Patriarhale Române. „Separată de confrații plasticieni prin condiția de fost artist al Curții Regale, pe de o parte, dar și prin specializarea rară a tehnicii emailului, pe de altă parte, marginalizată de către partid în anii comunismului, numele pictoriței Ottilia Michail-Oteteleșanu, cel puțin din 1945 până azi, n-a avut nicio circulație în lumea artiștilor și a cunoscătorilor, existența și creația ei desfășurându-se, practic, într-un anonimat deplin. Un anonimat deplin și nedrept, așa cum o dovedește colecția masivă de peste o sută de lucrări, constând în gravuri, desene, tablouri în ulei, acuarele și emailuri, salvate de urmași de la risipire”, nota Tudor Octavian în volumul „Un artist al Casei Regale: Ottilia Michail- Oteteleșanu”. Artista a murit în 15 februarie 1974, ziua de aniversare a propriei căsătorii.
Arsenie Boca a furat meserie de la Otilia
Într-o notă informativă din 15 aprilie 1966 (consemnată în volumul „Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității”, Editura Agnos), Rafael, sursă a Securității comuniste, lăsa informații prețioase despre activitatea lui Arsenie Boca pe lângă Ottilia Michail-Oteteleșanu: „Boca Arsenie este responsabilul atelierului de pictură și email de la Schitul Maicilor. Nu este numit șef de atelier oficial, dar el face toate proiectele și desenele tuturor comenzilor cerute de instituție. Ca pregătire, Boca este un desenator foarte bun, pictor și cunoscător al artei emailatului. Este un om priceput și bun organizator al muncii în atelier și de aceea este socotit un om de valoare în Patriarhie și, după câte am văzut, Patriarhul îl apreciază mult datorită talentului pe care îl are. Arta Emailatului și-a însușit-o cu multă dibăcie (furată, propriu-zis) de la doamna Oteteleșanu, care, având o mentalitate învechită, păstra acest secret al emailatului. După ce se inițiază, Boca își pregătește doi elevi, pe Gh. Neagu și Ion Tudorache. Din cele discutate cu el referitor la învățatul unor secrete ale muncii de la cei bătrâni, el mi-a spus așa: «Măi, deoarece cei bătrâni, care cunosc secretele meseriei, nu vor să le transmită celor tineri, noi trebuie să le furăm»”.
Abonament la „Scânteia”
Tot dinspre sursa Rafael: „De asemenea, îi este necaz când unul tânăr nu vrea să învețe. El pune multă bază pe elementul tânăr care are altă mentalitate decât cei bătrâni. În atelier se comportă frumos și respectuos cu toată lumea. În timpul lucrului nu vrea să se discute în atelier, ci dorește liniște, spunând că discuțiile distrag de la lucru. Emisiunile de radio nu le ascultă, decât pe cele cu caracter științific, literar, și informații de cultură generală. Muzica modernă nu-i place s-o asculte, îl enervează, spunând că-i o muzică de tam-tam-uri, lipsită de frumusețe și armonie (…). Din ziarele care vin la atelier este abonat la Scânteia, pe care atunci când vine o citește cu mult interes (…). Boca Arsenie este un om cult și vorbește calculat. El nu face risipă de cuvinte în convorbirile avute”. Un portret bine „stilizat” al părintelui-pictor, nu?
141 de ani s-au împlinit în această vară, în 23 iulie, de la nașterea artistei Ottilia Michail-Oteteleşanu.
Tot ce Dumnezeu a creat pe pământ este al nostru, în măsura în care știm să respectăm și să ne bucurăm de acest dar. - Ottilia Michail-Oteteleșanu, pictoriță, specialist în arta emailului
Cea mai mare bogăție a omului este sufletul lui. - Ottilia Michail-Oteteleșanu, artistă
Cele patru icoane ale catapetesmei Catedralei Patriarhale din București au fost realizate în tehnică email, pe placă de argint, de pictorița Casei Regale, Ottilia Michail-Oteteleșanu, în plin comunism.
În anii ’60, Ottilia Michail-Oteteleșanu a executat cele patru mari icoane împărătești în email de pe catapeteasma Catedralei Patriarhale Române.
Citește pe Antena3.ro
