Jurnalul.ro Ştiri Justitie Camelia Bogdan contra României: CEDO nu a anulat sancțiunea de suspendare din magistratură

Camelia Bogdan contra României: CEDO nu a anulat sancțiunea de suspendare din magistratură

de Dan Constantin    |   

Suspendată cu repetiție din magistratură, Camelia Bogdan nu a obținut practic nimic la CEDO din reclamația amplă la adresa statului român. Principalele aspecte ale motivelor sancționării ei disciplinare pentru incompatibilități grave cu statutul de judecător nu au fost criticate de Curtea de la Strasbourg. Au fost respinse, cu o excepție care a născut controverse în competul CEDO, majoritatea cererilor privind încălcarea Convenției Europene. Mai mult, pretențiile exorbitante ale Cameliei Bogdan pentru acordarea de daune morale pentru pretinse prejudicii, plătite din bugetul public, au fost drastic tăiate de judecătorii CEDO.

 

 

Dosarul ”Camelia Bogdan contra României”(cererea nr.36889, depusă în 18 iulie 2018) a fost judecat în 1 septembrie, decizia completului condus de bulgarul Yonko Grozev fiind publicată în 20 octombrie. Faptele pentru care Bogdan Camelia a fost sancționată disciplinar sunt bine cunoscute, ele fiind reținute în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 13 decembrie 2017, care a confirmat situația de incompatibilitate relevată de CSM. Înalta Curte a considerat că ”activitatea de instruire desfășurată de reclamantă pe baza unui contract de livrare de servicii contra cost este o activitate interzisă în cazul magistraților, deoarece este incompatibilă cu funcțiile judiciare”.

 

 Ce a analizat CEDO

 

Bogdan Camelia și-a structurat reclamația la CEDO insistând că procedura disciplinară a încălcat principiul securității juridice, accesul la instanță, cerințele de independență și imparțialitate a instanțelor, dreptul la respectarea vieții private. Reclamanta a invocat articolele 6 și 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Publicarea deciziei CEDO arată cum fondul reclamației a fost respins cvasi integral, fiind neconform cu realitatea juridică.

Pretinsa violare a articolului 6 din Convenție prin încălcarea principiului de securitate a relațiilor juridice a fost susținut de reclamantă printr-o pretinsă inexistență în legislația națională a unui termen de prescripție pentru răspunderea disciplinară a magistraților. În termeni drastici, judecătorii CEDO resping această abordare a reclamantei, subliniind cu ironie devastatoare că jurisprudența Curții ”nu permite persoanelor fizice să se plângă de o dispoziție a dreptului intern pur și simplu că li se pare că au fost afectate direct, printr-o încălcare a Convenției”. Camelia Bogdan este trimisă practic la plimbare deoarece ”doar pretinde că este victimă în sensul art 34 din Convenție”, falsele pretenții de încălcare a drepturilor ei fiind prezentate ”în mod abstract”. Legislația internă aplicabilă în domeniu a inclus două termene de prescripție și ”reclamanta nu a fost împiedicată să-și pregătească apărarea”.

 

 ”Curtea nu poate detecta nici o aparență de încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Prin urmare, concluzionează că această plângere este vădit nefondată și că trebuie respinsă”

Decizia CEDO din 20 octombrie 2020

 

 Raport MCV, insuficient pentru susținerea reclamantei

 

Reclamanta s-a plâns pe fond că nu a fost judecată de o instanță independentă ”în timpul procedurii disciplinare în fața CSM și a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, contrar articolului 6 al Convenției. În susținerea cazului ei, C.B. se referă cu o logică abulică la pasaje din raportul MCV întocmit în noiembrie 2019 de Comisia Europeană care s-ar referi și la presiuni care ar rezida dintr-o presupusă părtinire a doi judecători în alt caz(!!). Judecătorii din completul CEDO nu au putut admite solicitarea Cameliei Bogdan pentru o constatare a încălcării Convenției: decizia menționează că reclamanta nu a făcut ceea ce ”ar putea fi în mod rezonabil” și că plângerea ei ”ar trebui respinsă pentru non-epuizarea căilor de atac interne”.

 

Micul succes fără efect

Violarea articolului 6.1 al Convenției cu privire la accesul la judecată se referă la faptul că decizia de suspendare din magistratură nu a putut fi contestată în instanțele naționale. Curtea observă că nu rezultă din legislația relevantă în vigoare la momentul faptelor că reclamanta a avut la dispoziție o cale de atac care i-ar fi permis să conteste măsura atacată. Dar modificarea ulterioară a legislației a corijat acest punct pentru care nu pot fi acuzate de imparțialitate instanțele. În aceste circumstanțe, Curtea consideră totuși că ”statul pârât a încălcat substanța dreptului reclamantului la acces la o instanță, existând o încălcare a articolului 6.1 al Convenției”.

 

Respingeri în cascadă

 Bogdan Camelia s-a plâns la CEDO și pentru că pe perioada procedurii disciplinare a fost privată de drepturile salariale. De asemenea, a reclamat că informații confidențiale ale anchetei disciplinare au fost comunicate presei, iar CSM nu i-ar fi apărat reputația profesioanlă, toate acestea fiind protejate de art. 8 al Convenței. Curtea a reținut însă că reclamanta nu are argumente să susțină plângerea în privința faptului că nu a putut, în perioada suspendării, să ocupe o funcție corespunzătoare pregătirii, mai ales că a fost repusă în funcția de magistrat. 

Cu privire la presupusa încălcare a dreptului la viața privată prin suspendarea salariilor, așa cum a susținut reclamanta, Curtea a constatat caracterul temporar al măsurii respective, drepturile salariale fiindu-i acordate după ce ÎCCJ a decis mutarea pentru 6 luni a reclamantei la Curtea de Apel Mureș, ca parte a sancțiunii disciplinare. În consecință, și această plângere a fost respinsă și declarată inadmisibilă.

La fel ca și în țară, unde Camelia Bogdan a sufocat CSM cu zeci de cereri pentru apărarea reputației profesionale ”vătămate” de articole din presă, reclamanta încearcă marea cu degetul și la Strasbourg. Judecătorii CEDO au constatat însă că „informațiile publicate de presă, calificate de reclamantă drept confidențiale, provin din comunicări oficiale ale biroului de presă.” Alte interpretări suprarealiste date de Camelia Bogdan unor comunicate și decizii ale CSM privind relația cu mass-media au fost respinse, cu recomandarea de a încerca rezolvări pe partea civilă, nefiind epuizate căile de atac interne .

Cereri de despăgubiri exagerate, fără suport

Reclamanta Camelia Bogdan a solicitat 100 000 de euro pentru prejudiciul moral pe care spune că l-a suferit prin procedura disciplinară. Ea a mai cerut, cu exactitate, 698 de euro ca prejudiciu material pentru întârzierea plății salariilor în perioada suspendării din funcție și 5.596 euro pentru zilele de concediu neefectuate în cele șase luni de suspendare. Curtea de la Strasbourg i-a tăiat elanul revendicativ prin care dorea o îmbogățire fără temei și a apreciat ”că nu vede nici o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și pretinsa pagubă materială. Prin urmare, Curtea respinge cererea formulată în acest sens”. În final, ca o compensație pentru singura încălcare a Convenției constatată și admisă cu vot majoritar, acordă reclamantei suma de 6.000 de euro pentru daune morale. C.B. a mai pretins ca instanța CEDO să oblige statul român să-i fie decontate și cheltuielile de 6.560 de euro efectuate în legătură cu procedura din fața Curții. Cererea nu este susținută de documente, ci de un acord cu avocatul Popescu, apărătorul care a reprezentat-o. Decontarea acestor cheltuieli se face, conform deciziei Curții, ”numai în măsura în care acestea sunt stabilite conform cu realitatea, necesitatea lor și caracterul rezonabil al sumei”. Acestea au fost apreciate la 2.000 de euro.

 

Opinie divergentă: ”Plângerea este vădit nefondată”

Decizia CEDO nu a fost luată cu unanimitate de voturi. Opinia divergentă a judecătorului Krzysztof Wojtyczek, reprezentantul Poloniei, argumentează pe larg de ce reclamantei Camelia Bogdan nu i-au fost încălcate drepturile. ”Cu tot respectul acordat majorității, nu pot fi de acord cu admisibilitatea cererii de încălcare a Convenției privind accesul la o instantă” menționează judecătorul european. Concluzia acestei opinii remarcă faptul că a existat o cale de atac eficientă în temeiul legislației naționale, prezentate ca atare prin jurisprudență. Pe cale de consecință, ”plângerea reclamantei referitoare la dreptul la acces la instanță pare în mod vădit nefondată”. 

 

În cauza ”Camelia Bogdan contra României”, judecătorii CEDO nu au criticat sancțiunea disciplinară de suspendare din magistratură pentru incompatibilități grave cu statutul de judecător

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri