Aflat pe cursul filosofiei proprii, Andrei Marga a vrut să se asigure de temeinicia demersului său explorând culturi de referință ale timpului nostru.
Cărțile sale privind Europa, creștinismul și iudaismul, China sunt edificatoare și cunoscute în țară și în afara ei. Acum, Editura Academiei Române pune în circulație volumul lui Andrei Marga Reconstrucția pragmatică a filosofiei.
Profilul Americii clasice (2016, 328 pagini), care examinează filosofia americană clasică și repercusiunile ei actuale. Este o carte eveniment, una dintre cele mai extinse cercetări consacrate Americii în cultura română și cea mai amplă lucrare consacrată filosofiei americane. Publicăm mai jos, spre informare, coperta ediției și Cuvântul înainte al autorului.
Cuvânt înainte
“Personalități interesate să cunoască sistematic ceea ce se petrece în civilizația, științele și filosofia din Statele Unite ale Americii au fost numeroase și în cultura română. Îi amintesc, în primul rand, pe Virgil Bărbat, Eugeniu Sperantia, Petru Comarnescu și Nicolae Mărgineanu. Rareori s-au întrunit, însă, condițiile pentru o cercetare cuprinzătoare întreprinsă din aceste locuri. Volumul de față este rezultatul une astfel de cercetări a filosofiei pragmatismului american.
Ea a pornit dintr-un interes deșteptat de contactul cu “Școala de la Frankfurt ” în faza reprezentată de Jürgen Habermas. Cel mai profilat filosof de astăzi a arătat, împreună cu Karl-Otto Apel, cât de fructuoasă este trecerea la filosofia sprijinită pe două “picioare”, unul dincoace și celălalt dincolo de Oceanul Atlantic . Cei doi gânditori din metropola de pe Main au întruchipat ei înșiși asemenea filosofie.
Sugestia lui Habermas m-a entuziasmat, din cel puțin două motive. Puteam astfel să pun în valoare instrucția, prin studii universitare, în filosofia desfășurată pe linia Kant, Fichte, Hegel, Marx, Nietzsche, Heidegger, și, în sociologie, pe linia Comte, Durkheim, Max Weber, Parsons, Mills. Puteam să valorific și ceea ce la Cluj era la îndemâna generației mele – cunoașterea pașilor făcuți în Europa Centrală, mai ales de Eugeniu Sperantia și de Thomas Masaryk, în direcția pragmatismului.
Interesul meu a fost lărgit de întâlnirea cu America , prilejuit de o călătorie de o lună de zile, în 1975, într-un grup organizat la invitația Casei Albe, care și-a încheiat periplul cu primirea de către Președintele american. Călătoria mi-a permis primii pași în descoperirea Lumii Noi. Am aplicat formula lui George Călinescu – să citești înainte de călătorie! – și am scotocit în prealabil bibliotecile din București și Cluj-Napoca în căutarea de cărți despre Statele Unite. Erau deja etalate multe, căci avusese loc prima vizită a unui președinte american în țara noastră. Oricum, cartea lui Henry Steele Commager, The American Mind (1951), pe care am găsit-o într-un anticariat clujean, a fost biblia introducerii mele în cunoașterea Americii. Am perceput că în Lumea Nouă s-a formulat o filosofie originală, ce dispune de soluții mai bune, pe care va trebui să ajung să o cunosc. Mi-am dat seama că reticența lui Lucian Blaga și D.D.Roșca față de mentalitatea americană , ce-și lăsase amprenta în atmosferă, trebuia circumstanțiată.
Cercetarea mea a pornit astfel din observarea ponderii primei filosofii originale pe care experiența Americii a generat-o – pragmatismul. Mi s-a părut că această pondere mai trebuie scoasă în relief, uneori împotriva tendinței de autoflatare din Europa. O asemenea evaluare nu aș denunța-o nici astăzi, chiar dacă interacțiunea cu cultura americană are fețe mai complicate după 1989. În baza ei am procedat la cercetarea culturii americane clasice cu un entuziasm și o satisfacție greu de redat în cuvinte. Voința mea era de a parcurge pentru a înțelege și a folosi.
De îndată ce am câștigat o perspectivă proprie asupra acestei culturi, am și prezentat (în 1994) studenților din universitatea clujeană primul curs de “Pragmatism american” dintr-o universitate din țară. Ca rector, am putut crea imediat Centrul Cultural American, devenit ulterior Centrul de Studii Americane “John F.Kennedy”, care, împreună cu Centrul Cutural German, au fost începutul înzestrării orașului de pe Someș cu astfel de instituții internaționale. Simultan, am organizat specializarea de licențiere și doctorat “Studii americane”, care a funcționat până în 2012. Am acordat câteva doctorate în “studii americane”, care au culminat cu o teză despre impactul pragmatismului în construcția marinei americane, susținută de un fost consilier al administrației Ronald Reagan. Mai târziu, am prezentat partea de strictă actualitate a cursului despre pragmatism unor doctoranzi de la universitatea din București.
Pe parcurs, am susținut conferințe în universități americane – Harvard, Princeton, Columbia – New York, Chapell Hill, Riverside, Phoenix-Arizona, Chicago și în alte locuri. Uneori am făcut turnee de conferințe din care mă finanțam. Toate acestea au oferit ocazii de întâlniri și discuții memorabile. La congresul german de filosofie din 1990, la Hamburg, l-am cunoscut pe Hillary Putnam, care își amintea vizitele cu bunicul său în Bucovina, regiunea de proveniență a familiei, pe Nicholas Rescher l-am vizitat la Pittsburg, iar Richard Rorty mi-a fost oaspete la Cluj-Napoca și dorea să revină neapărat în Transilvania. Toate acestea au fost momente mai mult decât importante pentru lecturile și reflecțiile mele.
Elaborarea lucrării Reconstrucția pragmatică a filosofiei a început în 1991, în cursul unui stagiu ca fellow la Woodrow Wilson International Center for Scholars (Washington D.C.). Ea exprima și un moment din evoluția mea intelectuală. Lucrarea de față este o monografie istorico‑filosofică pe cursul preocupării de a pregăti punctul de vedere al unui pragmatism reflexiv, pe care caut să-l reprezint. Această filosofie am profilat-o începând cu Raționalitate, comunicare, argumentare (1990) și Metodologie și argumentare filosofică (1992). Ea a fost dusă mai departe în scrieri ulterioare, precum Relativismul și consecințele sale (1998, volum elaborat în urma unui alt stagiu, ca fellow, la National Endowement for Democracy, din Wasgington DC, în 1996), Argumentarea (2004), Întoarcerea la sens (2015). Filosofia pragmatismului reflexiv (2015). Această filosofie am aplicat-o, firește, în programele pe care le-am elaborat preluând roluri în viața publică a României.
O parte din lucrarea de față a fost editată într-o formă tentativă, ca prim volum, care s-a oprit după prezentarea pragmatismului lui Peirce. Câteva fragmente disparate au luat loc în alte locuri. Diversele îndatoriri profesionale și publice m-au obligat să amân tipărirea completă a lucrării. Public acum în premieră scrierea întreagă într-un singur volum.
Cu volumul Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice închei examinarea experiențelor intelectuale de referință ale timpului nostru. Este vorba de cercetări ce au ca obiect culturi – Filosofia unificării europene (2003) și The Destiny of Europe (2012) – sau națiuni – Emancipare, asimilare, disimilare (2016), Ascensiunea globală a Chinei (2014). Este vorba apoi de explorări ale stării filosofiei – Filosofia lui Habermas (2006), Introducere în filosofia contemporană (2014), Filosofia critică a “Școlii de la Frankfurt” (2014) – și ale înnoirilor din religie – Religia în era globalizării (2014), Frații mai mari. Întâlniri cu iudaismul (2009), Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger (2010). Este vorba, în sfârșit, de diagnoza societăților timpului nostru: Die kulturelle Wende. Philosophische Konsequenzen der Transformation (2004), Criza și după criză. Schimbarea lumii (2012), Schimbarea lumii. Globalizare, cultură, geopolitică (2013), Metanarativii actuali.Modernizare, dezvoltare, globalizare (2015) și altele. Câmpul meu a fost astfel pregătit pentru construcție filosofică personală, pe care am angajat-o prin lămurirea marii probleme a sensului, care condiționează rezolvările ce se pot da în câmpul cunoașterii, al acțiunilor și al valorilor.
Scrierea de față prilejuiește o lectură împrospătată, adusă la zi sub aspectul informației prealabile, a scrierilor de bază ale pragmatismului. Ea înaintează până la a examina succesiunea recentă a pragmatismului, în SUA și în Europa, în scopul sporirii înțelegerii acestei filosofii”.
(Cuvânt înainte la volumul Andrei Marga, Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice, Editura Academiei Române, București, 2016, 328 pagini)