Jurnalul.ro Editoriale Cât timp va mai păstra justiția distanța socială față de cazul Suceava?

Cât timp va mai păstra justiția distanța socială față de cazul Suceava?

de Serban Cionoff    |   

Mai sunt două zile și se împlinește o săptămână de când Administrația Prezidențială a comunicat că Spitalului județean de urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava i-a fost retras Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul prezidențial nr.205 din 5 aprilie 2019. Măsură  severă  care a fost luată „având în vedere gravele deficiențe constate în perioada stării de urgență provocate de pandemia COVID-19 de natură să anuleze orice rezultate meritorii obținute anterior”. Anterior, mai precis pe 26 martie, la cerea lui Nelu Tătar, la acea dată secretar de stat în Ministerul Sănătății, managerul spitalului, directorul medical al unității și directorul Direcției de Sănătate Publică a județului Suceava fuseseră demiși pentru gravele nereguli care au făcut ca Spitalul „Sfântul Ioan cel Nou”, mult timp apreciat ca o unitate etalon a sistemului sanitar, să ajungă un mare focar de infecție,în urma crizei declanșate de pandemia Coronavirus. În prezent, conducerea celui mai important spital din municipiul și din județul Suceava este deținută de o echipă de medici militari.

   Mențiunile exprese cu privire la datele când au fost luate cele două decizii radicale și care au vizat spitalul din Cetatea Sucevei și fost echipă managerială nu sunt,desigur, deloc întâmplătoare. Dimpotrivă, ele au (sau ar trebui să aibă) rolul de a trage un foarte serios semnal de alarmă față de  marea gravitate a celor petrecute acolo și lipsa oricărei reacții din partea instituțiilor justiției. Situație care se poate explica numai în două feluri.Adică: 1)fie că,deși au devenit publice măcar o parte din deficiențele create de un manageriat abuziv sau de-a dreptul incompetent,  procurorii  nu s-au sesizat din oficiu; 2) fie că procurorii s-au sesizat și au început cercetarea cazului,dar acest lucru nu a fost comunicat în timp real opiniei publice.

 Lipsindu-ne aceste absolut necesare informații transmise din surse și pe canale autorizate, este de înțeles de ce au apărut și circulă în spațiul public felurite scenarii.Scenarii care, la rândul lor, sunt intens comentate. Comentarii în care, nu chiar absolut întâmplător, revine cu frecvență, numele lui Gheorghe Flutur. Nume care revine dar nu numai în calitate de pacient internat, în regim preferențial, în respectiva unitate medicală,ci în cea de președinte al Consiliului județean Suceava, sub a cărui autoritate își desfășoară activitatea Spitalul „Sfântul Ioan cel Nou”.

 Nu doresc,însă, să mă înscriu și eu printre cei care comentează pe un ton pătimaș și ultimativ situația. După cum, pentru a nu fibănuit că vreau să politizez subiectul, nu vreau să dezvolt ,aici și acum,  scenariul proiectiv pe care îl poate declanșa întrebarea care revine, cu o semnificativă frecvență, în discuția publică:”Ce s-ar fi întâmplat dacă managerul spitalului  era un PSD-ist?” Ceea ce nu înseamnă că mă lasă indiferent această nedorită „distanță socială” pe care magistrații au luat-o în cazul despre care discutăm. Știu foarte bine ce rigori impune starea de urgență și pentru lumea justiției, dar  nu pot să nu mă întreb dacă aceleași rigori ar fi operat și în cazul în care managerul spitalului aparținea altei tabere politice aflată în opoziție cu PNL, partidul de sufet al lui Gheorghe Flutur et comp?

 Doresc, în schimb, să pun următoarea întrebare:”Cât timp va mai păstra justiția distanța socială față de cazul Spitalului „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava?” Întrebare la care, sincer să fiu, nu prea cred că am mari șanse să primesc și răspuns.Nu de alta dar precedentul există! Vreau să spun că o altă întrebare, pe care au pus-o  colegii din presa suceveană-”de ce nu există nici-o reacție din partea Consiliului Județean în subordinea căruia se află acest spital?”-,  a rămas, până astăzi, tot fără răspuns.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri