Este vorba despre un proiect de lege care intenționează să modifice Codul de procedură penală, ce conține unele completări prin care este posibilă reintroducerea ofițerilor Serviciului Român de Informații în anchetele penale care vizează infracțiunile de drept comun. Aceste reglementări au făcut, în urmă cu trei ani, obiectul unei decizii a CCR, fiind declarate neconstituționale.
Vorbim despre proiectul de lege inițiat de Guvernul României și redactat de Ministerul Justiției, pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a altor acte normative, proiect în interiorul căruia regăsim, după articolul 139, un articol 139 indice 1 care atrage, în mod deosebit, atenția.
Astfel, prin acest articol, inițiatorul scrie că „înregistrările obținute din activități specifice de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, dacă, din cuprinsul acestora, rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la articolul 139 alineat 2 și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor informații”.
Mai departe, proiectul prevede că legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acestei autorizații, a modului de punere în executare a activității, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică, în procedură de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Pe listă se află corupția și faptele care ating interesele financiare ale UE
Despre ce infracțiuni este vorba, atunci când inițiatorul vrea să reglementeze posibilitatea folosirii acestor înregistrări, aflăm din articolul 139, alineat 2. Practic, sunt amestecate infracțiunile din legile speciale, pentru care SRI este autorizat să culeagă informații, cu infracțiunile de drept comun, pentru care Curtea Constituțională s-a pronunțat deja că serviciile secrete nu se pot implica, din punct de vedere constituțional.
Astfel, regăsim pe această listă infracțiunile contra securității naționale, cele de trafic de droguri, infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, infracțiunea de terorism, spălarea banilor, falsul de monedă, șantajul, violul, lipsirea de libertate sau evaziunea fiscală.
De asemenea, pe listă se află infracțiunile de corupție și infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar, și mai interesant, înregistrările respective ar trebui să poată fi folosite în orice cauză penală care vizează infracțiuni pentru care legea penală prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani.
Decizia CCR 55 din 2020
Potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 55 din anul 2020, judecătorii instanței de contencios constituțional au declarat neconstituțională sintagma „orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege”. În forma propusă de Ministerul Justiției, sintagma a devenit „au respectat prevederile legale”. CCR s-a pronunțat astfel, atrăgând atenția, în context, că această formulare permitea folosirea ca mijloace de probă inclusiv a înregistrărilor efectuate de Serviciul Român de Informații în dosarele penale în care nu sunt vizate infracțiuni care au legătură cu siguranța națională.
Doar ÎCCJ emite mandate pe siguranță națională. Verificarea poate fi făcută numai de o instanță egală în grad
De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a emis deja un punct de vedere pe marginea acestui subiect, atrăgând atenția că această formă propusă a articolului respectiv vine în contradicție cu Decizia CCR 55/2020, citată anterior, prin care s-a stabilit deja că procurorii nu pot utiliza ca mijloace de probă interceptările făcute în baza unor mandate de siguranță națională în anchetele care nu privesc infracțiuni contra securității naționale.
Potrivit CSM, această posibilitate a folosirii unor înregistrări obținute prin activități specifice de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului să existe exclusiv, ca măsură excepțională, în dosarele care privesc strict infracțiuni contra securității statului sau de terorism.
Consiliul Legislativ, pe de altă parte, atrage atenția, în avizul consultativ remis în legătură cu acest proiect de lege, că, în aceeași Decizie a CCR nr. 55/2020, Curtea Constituțională a stabilit că mandatele de siguranță națională emise în baza Legii nr. 51/1991, sunt eliberate doar de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu alte cuvinte, legalitatea administrării probelor trebuie realizată de o instanță de judecată egală în grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnică, nu de către cea „care judecă în primă instanță cauza”, așa cum prevede proiectul de lege. Asta, deoarece o instanță inferioară nu poate verifica și, eventual, desființa, un mandat dispus de o instanță superioară ierarhic.