Noul șef al DNA a ieșit în public să prezinte bilanțul activității DNA- unde nu a lucrat în perioada analizată anul 2019. Crin Nicu Bologa s-a prezentat la raport după ce își făcuse „încălzirea” cu o gafă de proporții, lansând un fakenews privind „flagrantul” eșuat al mitei în cazul Sorinei Pintea. Chiar cu manipularea statisticii prin comentariile întortocheate asupra datelor din documentul asumat personal de șeful DNA, dar scris de alții, plin de controverse, cu fracturi de logică, raportul nu poate ascunde un eșec de proporții: PESTE JUMĂTATE DINTRE INCULPAȚII TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ DE DNA AU FOST ACHITAȚI DE INSTANȚE.
Numit de două săptămâni la conducerea DNA prin decret al președintelui Iohannis, Bologa a trebuit să „bifeze” practica adunărilor de bilanț, titulatură moștenită din perioada lui Nicolae Ceaușescu, care, iată, nu poate fi schimbată. Faptul că este complet detașat de realitățile instituției pe care a fost desemnat să o conducă, cititorului raportului i se pare nu doar o „situație inedită”, ci îi dă avantajul să facă analiza „pornind de la datele cele mai recente”. De aici să înțelegem că activitatea DNA pe 2019 ar fi fost judecată inițial pe date mai vechi, dar acum au apărut informații și date noi relevante!
Cum statisticile permit jocul cu cifrele, Bologa a folosit în analiză metoda privitului la jumătatea plină a paharului, care în multe situații era aproape gol. Chiar sec...
Scade, scade, dar crește!
„În ce privește volumul de activitate, numărul dosarelor de soluționat rămâne mare, chiar dacă el a scăzut față de 2018” anunță raportul domnului Bologa, care se referă apoi și la scăderea numărului dosarelor soluționate pe fond. Ritmul de lucru al Direcției a avut de asemenea de suferit în 2019. „Astfel, operativitatea soluționarii cauzelor a fost mai scăzută, comparativ cu anul precedent
(718 cauze soluționate în termen de un an de la prima sesizare, față de 1.026 în 2018, și 505 cauze soluționate în termen de 2 ani de la prima sesizare, față de 793 în 2018). Deși apare clar că activitatea, sintetizată prin indicii cantitativi scade aproape pe toate palierele în DNA, noul șef prezintă la superlativ efortul procurorilor anticorupție: „Cu toate acestea, volumul de muncă al procurorilor DNA este în continuare ridicat, media de dosare de soluționat pe un procuror a fost de 69 de dosare, iar media dosarelor soluționate a fost de 36 de dosare, multe dintre ele fiind extrem de complexe”. Așadar, s-a dus vremea când procurorii erau brafturiți de Codruța Kovesi că „stau cu fundul pe dosare”. De la miile de dosare care zăceau prin fișete în „Epoca de glorie” a protocoalelor secrete și doar trebuiau luate cu penseta, ca din insectar, pe spețe și categorii, dirijate prin mecanismul ocult al „prioritizării” dictate de conjuncturile politice, acum s-a cam subțiat cheagul, pentru că „numărul sesizărilor primite de la persoane și instituții este în continuă scădere”. Deși au fost trimise spre judecare mai multe cauze, numărul inculpaților, 501, a scăzut cu 10 la sută față de anul anterior. Scuzele nu lipsesc pentru a justifica picajul instituției, folosind noul limbaj de lemn: „Anul 2019 a fost un an complicat pentru DNA, plin de provocări, cum de altfel a fost pentru tot Ministerul Public și sistemul judiciar”.
Sunt invocate Legile justiției, modificate în 2018, care au schimbat condițiile de numire și delegare a procurorilor, dar găsim și obosita deja „tânguire” a procurorilor pentru decizii ale Curții Constituționale care au influențat practica judiciară, luându-le în principal „jucăria”abuzului în serviciu și probele secrete livrate de serviciile de informații, devenite neconstituționale. Nu găsim în raport însă nici o referire la daunele de imagine pe care le-a suferit DNA în urma scandalurilor „unităților de elită” de la Ploiești și Oradea sau a măsurilor de remediere a neregulilor grave care au impus destituirea Codruței Kovesi prin decizia președintelui Klaus Werner Iohannis. Cutremurul produs atunci a pus DNA în situația de clădire cu bulină roșie în care locatarii refuză să o repare, prezentând-o vizitatorilor ca o cetate solidă.
Procurorul-șef critică judecătorii din recurs
În tentativa de a justifica indicele catastrofal de mare al achitărilor, procurorul-șef al DNA pune dub semnul întrebării deciziile judecătorilor în instanțele de recurs. Crin Bologa susține că practica neunitară și interpretările diferite din probator au dus la situații de achitare în judecarea căilor de atac. „De altfel, dintre cei 262 de inculpați achitați, 84 fuseseră condamnați în prima instanță la pedepse cu închisoare, ceea ce ne determină să considerăm că argumentele procurorului au putut fi convingătoare pentru o parte din judecători”, arată raportul.
Indicator test: Rata de achitări - 52 la sută!
Cel mai catastrofal eșec al DNA este „împachetat” în dinamica pozitivă a recuperării prejudiciilor, pus drept capac peste formularea: „trebuie să menționăm acum însă și cel mai frustrant indicator”- ponderea achitărilor în cauzele judecate în 2019, în dosarele DNA. În 2019 au fost achitați 262 inculpați prin hotărâri ale instanțelor, în același an fiind trimiși în judecată 501 inculpați. Din aceste două cifre apare nud indicatorul care ar trebui să ducă la măsuri drastice de evaluare a competenței procurorilor anticorupție care au declanșat acțiuni de amploare, majoritar împotriva unor nevinovați: 52 la sută achitați în instanțe.
O frază extrem de întortocheată, cu paranteze și trimiteri vrea să „scuze” rezultatul matematic clar: ponderea de 52 la sută a achitărilor, o creștere substanțială față de catastrofa din anul 2018, când s-a situat la 36 la sută! Așadar, cum este prezentată în bilanț realitatea scandaloasă din activitatea anticorupției din România, unde, din doi inculpați de DNA, unul a fost declarat nevinovat în 2019? „Dacă folosim indicatorul aprobat de CSM și anume numărul inculpaților achitați raportat la numărul celor trimiși în judecată în același an (cunoscând faptul că nu pot fi aceleași persoane cele trimise în judecată și cele condamnate în același an), prin scăderea numărului celor trimiși în judecată, coroborat cu creșterea numărului celor achitați, am ajuns la o pondere de 52 la sută (în 2018 a fost 36 la sută).” Urmează apoi o manipulare de cifre care să mai „spele ” obrazul instituției: indicatori inventați pentru circuitul intern care,ar fi mai „pozitivi” dacă se scad din numărul achitărilor cele decise de instanțe ca urmare a deciziiilor CCR, cu efect de dezincriminare. Bine că nu au fost puse să lucreze în raport codurile penale din timpul dictaturilor pentru a-i scoate la vopsea pe procurorii DNA cu indicatori de depășire a normei la arestări la comandă! Din raport se desprinde și o geană de speranță: bugetul a fost realizat în proporție de 98 la sută. Adică DNA a făcut o economie de 2 la sută la banii alocați de la bugetul public în 2019. Explicația se află în locurile neocupate din schemă, Parchetul anticorupție lucrând cu 77 la sută din efectivul de procurori. Acest indicator va fi analizat însă de Curtea de Conturi, care va trage concluzii privind corelarea cheltuielilor de personal cu un efectiv cu 23 de procente sub schemă și economia de ansamblu de doar 2 la sută. Asta va fi însă o altă poveste de succes…
În rândul factorilor obiectivi, neimputabili procurorilor, intră, desigur, efectele care continuă să se producă, ale deciziilor CCR de declarare a neconstituționalității unor dispoziții legale pe care s-a întemeiat acuzarea, cum este cazul deciziei 405 privind abuzul în serviciu.
Crin Bologa, la adunarea de bilanț a DNA