Piața ospitalității se confruntă cu un deficit major de forță de muncă. În plin sezon estival, cu un grad de ocupare de aproape 100%, în cele circa 200 de hoteluri, pensiuni, vile și apartamente în regim hotelier de pe litoral și cam tot atâtea baruri și restaurante, angajatorii încă mai caută oameni calificați. Sunt foarte greu de găsit, deși cei mai mulți câștigă mult peste salariul mediu pe economie, cu tot cu “tips” și plăți suplimentare. Această industrie se confruntă de peste zece ani cu migrația forței de muncă în străinătate. Anul acesta, hotelierii au început să-și ia personalul direct de pe băncile școlii, pentru a rezolva problema lipsei de angajați.
Peste 500 de şcoli din întreaga ţară pregătesc aproape 20.000 de elevi, în cadrul unor parteneriate cu firme care le vor asigura stagiile de practică şi, eventual, un loc de muncă, dar mai puțin de o treime au clase pentru ospătari, bucătari sau barmani. Pe de altă parte, există sute de cursuri de formare profesională pentru aceste meserii, dar cei care le plătesc sunt interesați de diplome doar pentru a pleca să muncească în străinătate. În Capitală, doar cinci dintre cele 20 de licee tehnologice şi colegii de stat cu învăţământ profesional, cu frecvenţă la zi, și unul particular, au astfel de cursuri.
Hotelierii s-au mobilizat pentru practică
Anul acesta, mai multe hoteluri și restaurante de pe litoral și-au luat personalul direct de pe băncile școlilor și speră să poată menține angajații pentru o perioadă cât mai lungă. Tinerii învață muncind și reușesc să acopere lipsa de personal calificat din acest sezon, acolo unde au fost angajați. „Fenomenul lipsei de personal în această industrie a ospitalității este extrem de acut și se înrăutățește de la an la an. Ne confruntăm cu rezultatul lipsei de interes al sectorului privat, din anii precedenți, în a califica personal. Nu ne-am dus de la început către școlile profesionale și liceele de profil și nu ne-am implicat în ceea ce înseamnă pregătirea lor. Ne-am dus mereu către stat, către Ministerul Educației, dar statul nu are ce să facă acum. Pentru prima dată, în ultimii trei ani, aducerea elevilor la hotelurile și restaurantele de pe litoral deja dă roade”, explică Anca Pavel Nedea, fosta șefă a Autorității Naționale pentru Turism, actualmente vicepreședinte al Asociației patronale Mamaia. Elevii muncesc în aceleași condiții ca ceilalți angajați, fiind plătiți cu salarii mai mari decât minimum pe economie, în acest domeniu, unde marii hotelieri nu-și pot permite să dea salarii mici.
Proiecte de viitor în industria ospitalității
Pornind de la experiența din această vară, mai mulți hotelieri vor să dezvolte pentru viitor preluarea elevilor din școlile profesionale și din liceele tehnologice. „Avem colaborare cu mediul universitar, cu Universitatea Ovidius, de la Constanța, și cu cel preuniversitar. Am încurajat învățământul dual și când eram la Autoritatea Națională pentru Turism și, împreună cu asociațiile patronale, am făcut tot ce s-a putut. Acum suntem în faza în care încep să vină către noi acești copii. Împreună cu proprietarul Blaxy Premium Resort, ne străduim să punem bazele unei școli interne, până la toamnă, care să ne permită să folosim capacitatea hotelului pentru a caza acești elevi. Vom apela la un consultant foarte apreciat în școala de turism din Elveția, pentru că ne dorim să formăm personal pentru toată zona de sud a litoralului și nu numai”, mai spune Anca Nedea. Asociația Patronală Mamaia are întâlniri periodice și cu AJOFM, și cu Universitatea Ovidiu, în urma cărora patronii își aleg noii angajați. La hotelurile de pe litoral fac acum practică la locul de muncă și elevii unor școli din Moldova sau din Oradea, nu doar din Constanța. De la Oradea au venit, la Blaxy, și profesori însoțitori, care intră, astfel, în contact direct cu fenomenul industriei ospitalității. Pentru a păstra acest trend pozitiv, școlile care formează viitorii ospătari, barmani sau bucătari trebuie să vină către hotelieri, pentru a încheia contracte, astfel încât elevii să fie cât mai bine protejați.
Aberații legislative, păstrate și în colaps
Chiar dacă s-a constatat că turismul are de suferit din cauza faptului că personalul calificat preferă să plece la muncă în străinătate, nu s-au făcut modificări legislative pentru a încuraja angajații să rămână în România. „Taxele salariilor sunt foarte mari în România și e greu de păstrat rentabilitatea. Această industrie trebuie să fie considerată prioritară, dar a rămas problema forței de muncă. Este aberant faptul că nu există nicio derogare pentru industria ospitalității, deși știm că nu se poate lucra de la 8.00 la 16.00, de luni până vineri. Se pot plăti orele suplimentare, se pot da recuperări. Oricât am negociat, fiind și de partea cealaltă a baricadei, situația a rămas la fel”, exlică Anca Pavel Nedea.
Pentru a-i încuraja pe părinți și pe elevi să opteze pentru învățământul profesional sau dual, noi am prins în actualul program de guvernare educația antreprenorială, încă din etapa învățământului primar, astfel încât să se poată schimba și concepția părinților în legătură cu viitorul copiilor. Nu vrem să pregătim șomeri, ci oameni capabili să lucreze pe o piață reală a forței de muncă
Liviu Pop, ministrul Educației
Taxarea salariilor de peste 72%, pentru angajat și angajator, duce în colaps financiar un hotelier mare, care ar trebui să plătească opt sau chiar zece directori și șefi de departamente, în condițiile în care la un salariu de 3.000 de euro se plătesc încă 2.200 de euro la stat. Nu doar cei din funcții de conducere sunt demotivați, ci și barmanii, ospătarii și bucătarii, care în alte țări câștigă mai mult decât un manager de hotel în România. Iar acest lucru îi determină să plece.
Reprezentanții sectorului privat așteaptă deschidere din partea Ministerului Muncii pentru a schimba legislația, astfel încât să impulsionezse această industrie, pentru că nu există soluții de ieșire din colaps, dacă nu există forță de muncă.