La 31 de ani de la preluarea abuzivă a patrimoniului Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) de către noile organizații sindicale apărute imediat după 1989, foști și actuali lideri sindicali vor ajunge, în sfârșit, în fața judecătorilor pentru a da socoteală. Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 1 București a decis, recent, să respingă ca nefondată plângerea formulată de Victor Ciorbea împotriva Ordonanței nr. 106/P/2018 din 13.07.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța prin care s-a dispus verificarea săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani, înşelăciune, denunţare calomnioasă şi determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals. Prin decizia sa, judecătorul, a statuat că falsurile la care au apelat liderii sindicali pentru a prelua patrimoniul sunt deja demonstrate prin sentință definitivă, având autoritate de lucru judecat.
Pe lângă Victor Ciorbea, fostul președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) de la începutul anilor ’90, în această cauză mai sunt vizați președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA - Bogdan Hossu, ex-președintele Confederației Sindicatelor Independente (CSI) Frăţia - Miron Mitrea, președintele Blocul Național Sindical (BNS) - Dumitru Costin și președintele Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) - Iacob Baciu.
De asemenea, conform Ordonanţei 106P/2018 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa sub semnătura procurorului Teodor Niţă, se dispunea sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desfiinţării unor documente în baza cărora confederaţiile sindicale amintite au preluat patrimoniul sindical. Aceste măsuri au fost disjunse dintr-un dosar deschis în urma plângerii formulate împotriva structurilor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, BNS - Dumitru Costin, CSDR - Iacob Baciu, CNSLR Frăţia - Leonard Bărăscu, societăţii de turism SIND România şi a altor câtorva persoane de către Primăria oraşului Năvodari şi de fostul primar al oraşului, Matei Nicolae.
Procurorul, obligat să facă următorul pas
Odată cu respingerea plângerii împotriva Ordonanţei 106P/2018, judecătorul de cameră preliminară constată practic că ilegalitățile comise la preluarea patrimoniului UGSR există și de comiterea lor se fac vinovați liderii de sindicat de la începutul anilor ’90. Conform deciziei judecătorului de cameră preliminară, procurorul este acum obligat să trimită în instanță dosarul în care sunt vizați liderii sindicali.
Împărțirea patrimoniului în baza unui act declarat fals de instanță
Patrimoniul sindical a fost preluat inițial de CNSLR, organizație condusă la acea dată de Victor Ciorbea, după ce ea s-a autointitulat succesorul universal al UGSR, conform articolului 26 din statutul său. Articolul nu se regăsește însă și în Statutul CNSLR înregistrat la tribunal. „El a fost adăugat ulterior, pe un statut care nu are nicio valoarea juridică, deşi el a fost folosit de-a lungul anilor în mod public de CNSLR pentru a justifica preluarea averii UGSR și a induce în eroare instanțele de judecată”, se arăta într-o scrisoarea deschisă, transmisă recent de Confederația Generală a Muncii - Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) Parlamentului și Președinției. Împărţirea patrimoniului UGSR între CNSLR, CNS Cartel ALFA şi CSI Frăţia s-a făcut în baza unui proces-verbal încheiat la data de 4.07.1990, prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor şi, ulterior, a documentului intitulat „Tranzacţie Generală”, încheiat la data de 7.11.1991, dar care are la bază procesul-verbal falsificat. Acest lucru a fost clarificat deja de instanţă, iar cel care a falsificat semnătura şi-a recunoscut vina. Ulterior a fost încheiat documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, care însă este un act subsecvent unui document falsificat, conform deciziei instanței, Documentul a vizat „partajarea şi obţinerea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului CC al UGSR”, deşi Consiliul Central nu avea patrimoniu, el fiind doar o structură de conducere, fără personalitate juridică, după cum reține și judecătorul de cameră preliminară în decizia sa. Mai direct spus, nu au preluat nimic. A fost o scăpare a liderilor sindicali care, în goana după zestrea de miliarde a UGSR, nu au dat importanţă acestui amănunt, care acum se întoarce împotriva lor.
Înființarea SIND România are la bază tot un fals
Mai departe, documentul fals „Tranzacţie Generală” a fost folosit de Victor Ciorbea, Bogdan Hossu şi Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii turistice SIND România în 1992, societate care a preluat abuziv toată baza turistică a UGSR. Asta până în 2010, când aceiași lideri sindicali decid să-și reîmpartă baza turistică, fiecare confederație înființându-și propria agenție de turism. Odată desfiinţate aceste acte, acțiune cerută acum de procurorul Teodor Niță, s-ar reveni la situaţia din 1990. S-ar reveni doar pe hârtie, pentru că este imposibilă refacerea integrală a patrimoniului, deoarece, de-a lungul anilor, „managementul sindical” a acționat ca un adevărat tsunami. O bună parte din baza de turism a ajuns o ruină, unele clădiri au fost înstrăinate, iar banii din conturi s-au evaporat.
Averea dispărută în ceață
În momentul Revoluției din 1989, UGSR era o organizație care avea circa opt milioane de membrii care cotizau lunar cu 1% din salariu. De-a lungul anilor se transformase într-o organizație extrem de bogată. Averea sa număra 21 de mii de imobile. Deținea nenumărate hoteluri și vile, 55 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă și tratament, peste 400 de locuințe, garaje, sute de baze sportive, iar în acte apărea chiar și un vapor. De asemenea, la nivelul anului 1990 în conturi UGSR de la BANCOREX și BNR se aflau 4,7 miliarde de lei (peste 300 de milioane de dolari) și două milioane de dolari.