„Ca și cum imaginația mea abia aștepta să-i fie pusă întrebarea, mi s-a arătat un oraș mare și părăsit – dar cu o viață proprie. Am văzut străzile pustii, clădirile bântuite, un cap de gargui care zăcea răsturnat pe stradă. Am văzut statui sfărâmate (nu știam ce reprezintă, dar am aflat în cele din urmă). Am văzut un palat uriaș, impunător, cu turnuri din sticlă atât de înalte, încât vârfurile lor străpungeau norii. Aceste imagini au declanșat povestea pe care voiam să o spun”, povestește autorul despre începuturile ultimei sale cărți, Un basm.
Stephen King sondează cel mai adânc puț al imaginației sale în acest roman fermecător despre un adolescent care moștenește cheia către o lume paralelă, în care binele și răul poartă o luptă acerbă. Charlie Reade arată ca un licean obișnuit, priceput la baseball și la fotbal, un elev modest și sârguincios. Când el avea doar zece ani, mama lui a murit într-un accident, iar suferința l-a făcut pe tatăl său să se cufunde în alcool. Maturizat precoce, Charlie a învățat cum să aibă grijă de el însuși, dar și de propriul tată. La vârsta de șaptesprezece ani, adolescentul întâlnește o cățelușă adorabilă, pe nume Radar, și pe stăpânul ei, Howard Bowditch, un bătrânel singuratic, care trăiește într-o casă mare, situată pe culmea unui deal, având în curtea din spate un șopron ținut sub lacăt.
Cea mai tainică amintire a oamenilor este o carte scrisă de un autor senegalez, care trăiește în Franța și care este considerat unul dintre cei mai buni scriitori ai generației sale. În 2018, Diégane Latyr Faye, tânăr scriitor senegalez, descoperă la Paris o carte mitică, editată în 1938, Labirintul neomenescului. Nu se mai știa nimic despre autor, numit în epocă „un Rimbaud negru”, după scandalul declanșat de apariția romanului său. Diégane pornește, fascinat, pe urmele misteriosului T.C. Elimane, confruntându-se cu marile tragedii care au fost colonialismul și Holocaustul. Fără să piardă firul anchetei sale, Diégane frecventează la Paris un grup de tineri scriitori africani, care își dispută ideile, beau, fac dragoste și se întreabă despre necesitatea de a crea în condițiile exilului. În vârtejul acestei căutări, Diégane se va apropia de două femei: sulfuroasa Siga, deținătoarea unor secrete despre Elimane, și energica fotoreporteriță Aïda…
Haosul din urma ta, un roman ecranizat recent de Netflix, este un thriller psihologic intens, scris din perspectiva protagonistei, Raquel, o tânără profesoară de literatură care-și caută un loc de muncă și acceptă un post la o școală în Novariz, orașul natal al soțului ei.
În prima zi de lucru, tânăra descoperă că Elvira, predecesoarea ei, se sinucisese, iar la sfârșitul orelor de curs găsește în geantă un bilet pe care scrie: „Ție cât o să-ți ia până te sinucizi?”.
Raquel e hotărâtă să afle cine e în spatele amenințării și bineînțeles că profesoara de dinaintea ei începe să devină pentru ea o obsesie. Ce i s-a întâmplat? De ce era atât de deprimată când toți elevii ei o adorau? Oare chiar s-a sinucis sau a ucis-o cineva? Se va repeta același scenariu? Și mai ales: de ce unele indicii au legătură cu soțul lui Raquel? Un roman care începe ca o poveste a unei profesoare hărțuite, dar se transformă rapid într-un thriller pervers și plin de suspans. O carte despre slăbiciunea umană, despre fragilitatea relațiilor, despre vină și minciunile pe care le spunem și secretele pe care le ținem fără să ne dăm seama de consecințe.
Și un pic de incursiune în istorie. Nimfa este o poveste fascinantă despre spioni și spionaj în perioada tumultuoasă a Războiului Rece, într-o țesătură fină ce reunește diplomați, gazetari, regi și regine, lideri politici din Vest și Est, agenți secreți americani, francezi, elvețieni, români și luxemburghezi și informatori.
Războiul Rece nu s-a desfășurat doar la vedere, cu amenințări de o parte și de cealaltă a Cortinei de Fier, ci și departe de ochii opiniei publice, pe frontul nevăzut al luptelor dintre serviciile secrete. Unul dintre acești „soldați” a fost Nicolette Franck (1920–2012), corespondent permanent al ziarului La Libre Belgique la Palatul Națiunilor Unite din Geneva timp de 40 de ani. Născută la Iași, într-o familie evreiască, jurnalista a emigrat în străinătate după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și s-a specializat în studierea istoriei comunismului și a Europei Răsăritene. Căsătorită cu un agent de informații occidental, a intrat în atenția Securității. Cu numele conspirative Mia, Franciska, Nimfa, a fost urmărită pas cu pas și s-a încercat influențarea ei, astfel încât să servească intereselor propagandistice ale regimului Ceaușescu. Însă Nicolette Franck a știut să-și joace bine atuurile – relația privilegiată cu regele Mihai, informațiile obținute la organizațiile internaționale, legăturile cu membrii importanți ai emigrației românești – și s-a dovedit mult mai abilă decât credeau serviciile secrete de la București.