Guvernul se chinuie încă să pună pe masă bugetul pentru anul acesta. Banii se împart cu greu, iar nemulţumirile sunt mari în cadrul coaliţiei, dar şi mai mari în stradă. Creşterea economică promisă de Guvern este tot mai departe. Mult mai aproape este însă austeritatea. Se îngheaţă şi se taie în stânga şi în dreapta, totul de-a valma, fără nicio negociere cu sindicatele, cu organizaţiile de pensionari şi de studenţi. Până vom vedea clar cum va arăta bugetul pe anul acesta gândit la Palatul Victoria, putem să ne uităm peste datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) care, oricât de pieptănate ar putea fi, ne arată dezastrul spre care ne îndreptăm. Ceea ce promitea ministrul Finanţelor Florin Cîţu în toamnă, contrazice flagrant ceea ce anunţă astăzi premierul Florin Cîţu.
Bugetul va avea la bază estimările făcute de CNP, iar acestea arată că Guvernul îşi propune o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 4,3%, faţă de 4,5% estimat în toamnă. În termeni reali, asta înseamnă o tăiere de circa 20 de miliarde de lei. Scăderea este una consistentă, mai ales că ea vine după o contracţie de 4,4% în 2020. Guvernul anunţă, cel puţin declarativ, că îşi propune la nivel macroeconomic, să recupereze în mare parte scăderea economică din anul 2020, „creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile”. CNP se arată însă mai rezervată, şi atrage atenţia că „riscurile identificate care pot influenţa estimarea creşterii economice din anul curent, în special în primul semestru, sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia de noi focare în contextul pandemic, implementarea vaccinului, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbările de comportament ale consumatorilor etc.”. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată, mai arată analiza CNP. Pe de altă parte, şi analiştii economici sunt însă sceptici în ceea ce priveşte atingerea creşterii economice.
Intuit şi fără a avea la îndemână toate informaţiile, eu aş merge pe o estimare a creşterii PIB mai rezervată, de 3%-3,5%. O gândire mai prudentă ne-ar pune la adăpost. Supraestimarea veniturilor va duce implicit la cheltuieli mai mari, iar neatingerea ţintei de venit va obliga guvernul să apeleze la împrumuturi mai mari, ceea ce, în final, va afecta viitorul.
Dan Schwartz, analist economic
O creştere economică de 4,3% este greu de atins în acest an şi părerea mea este că prognoza ar trebui revizuită puţin în jos. Cred că mult mai aproape de realitate este prognoza Comisiei Europene, care indică o creştere de 3,5%, mai ales că ea este făcută în strânsă corelaţie şi cu ceea ce se întâmplă în celelalte ţări UE.
Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române
Fără o creștere semnificativă a ritmului de absorbție a fondurilor europene, de minimum trei ori față de ritmul actual, și fără luarea în considerare a finanțării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, economia României nu va beneficia de șansa unei redresări sustenabile (…). Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacității de absorbție pentru ca România să poată utiliza, în proporție de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate, prin bugetul multianual de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Național de Redresare și Recuperare.
Firma de consultanţă Horváth & Partners.
Deficitul balanţei comerciale ar urma să se adâncească anul acesta, prognozându-se că va ajunge la 21,4 miliarde de euro, după ce anul trecut s-a oprit la 18,4 miliarde de euro.
Procesul de elaborare a prognozelor continuă să fie marcat de incertitudini severe privind evoluţia indicatorilor macroeconomici. Faţă de prognoza anterioară (cea din toamna anului 2020 – n.red), evoluţiile din ultimele luni au impus revizuiri de sens contrar, conducând în final la o ajustare negativă a prognozei produsului intern brut, spune Comisia Naţională de Prognoză
Creşterea veniturilor vine din zona privată
În ceea ce priveşte creşterea veniturilor, ea va frâna puternic anul acesta, după ce Guvernul a anunţat că îngheaţă salariile a peste 1,2 milioane de bugetari. Estimările CNP de acum indică o creştere de numai 4,5% a salariului mediu net comparativ cu 2020, fiind cea mai mică din ultimii ani. În schimb, dacă ţinem cont de inflaţie, creşterea reală a salariilor ar urma să fie de doar 2%, iar ea ar urma să vină din zona privată. Prognoza CNP pentru anul 2021 s-a modificat substanţial faţă de cea din toamna anului 2020. Atunci, ea indica pentru 2021 un salariu mediu net de 3.406 lei, ceea ce însemna o creştere de 6,5%, iar în termeni reali, de 4,4%.
3.323 lei prognozează CNP că va fi salariul mediu net la nivel naţional în 2021
Creşterea consumului privat, mai mică
Dacă în toamnă CNP vorbea despre o creştere cu 4,6% a consumului privat în 2021, pe fondul austerităţii pregătite de Guvern, prognoza a fost redusă acum la 3,7%. În acelaşi timp, creşterea consumului guvernamental va fi de 3%, un procent apropiat de prognoza din toamnă care indica o creştere de 2,9%.
Ce spunea PNL în campanie
Despre planurile de austeritate avute în vedere, PNL şi USR-PLUS nu au pomenit nimic în campania electorală. În schimb, PNL promitea că România va avea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în intervalul 2021 – 2024, cu o medie anuală de 5,6%. De cealaltă parte, USR-PLUS a fost mai şmecheră. Ea nu a avut în programul electoral ținte și scenarii macroeconomice, aşa că nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase.