Mult aşteptata schimbare a clasei politice s-a dovedit o simplă vorbă în vânt. O demonstrează rezultatele alegerilor locale din 5 iunie, care arată că noile partide au obţinut doar patru mandate de primar şi 19 mandate în Consiliile Judeţene la nivelul întregii ţări. Asta în condiţiile în care PSD şi PNL au câştigat împreună peste 2700 de primării, împărţindu-şi, aproape, întreg cuprinsul ţării.
În mai 2015, Camera Deputaţilor adopta în calitate de for decizional noua lege a partidelor politice care permitea înfiinţarea unui partid cu cel puţin trei membri fondatori. Tot atunci, deputaţii au votat legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale şi au menţinut alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin la alegerile locale. Prezentată ca o mare victorie, înfiinţarea unui partid cu numai trei semnături, s-a dovedit în cele din urmă o simplă iluzie, în condiţiile în care noua lege electorală a păstrat suficiente bariere în calea noilor formaţiuni. "Se introduce prima dată în legislația românească noțiunea de partid local, lucru pe care îl găsesc bun. Consider că modificările sunt de substanță, sunt benefice și din acest motiv am promulgat legea", explica preşedintele Klaus Iohannis la acea vreme. Schimbarea clasei politice a fost cerută în stradă în noiembrie 2015 la protestele generate de tragedia de la Colectiv. Potrivit datelor BEC, la jumătate de an distanţă, reforma partidelor şi a clasei politice a picat testul electoral. Noile partide apărute pe scena politică au obţinut împreună doar patru mandate mandate de primar în toată ţara. Înfiinţat cu surle şi trâmbiţe, partidul Monicăi Macovei (M10) a câştigat o singură primărie şi aceea irelevantă, în comuna Prigor din judeţul Caraş-Severin. Eşecul fostului ministru al Justiţiei este cu atât mai evident, cu cât M10 nu a câştigat nici măcar un loc în vreun Consiliu Judeţean din ţară, mulţumindu-se cu 92 de mandate în Consiliile Locale.
Macovei, cât Ialomiţenii
Un singur mandat de primar a obţinut şi Partidul Ialomiţenilor, în comuna Bucu din judeţul Ialomiţa, însă ialomiţenii au candidat exclusiv în judeţ. În ceea ce priveşte Consiliile Judeţene, cu excepţia partidului lui Nicuşor Dan, care a candidat numai în Bucureşti, celelalte formaţiuni au obţinut în total doar patru mandate. Două dintre ele au fost câştigate de Partidul Naţional Democrat, înfiinţat pe ruinele fostului PP-DD, iar celelalte două aparţin Partidului Pentru Argeş şi Muscel. Scorul în CJ-uri a fost salvat de USB-ul lui Nicuşor Dan, care a obţinut 15 mandate la nivelul Consiliului General al Capitalei şi 39 de locuri în Consiliile de sector. Realitatea alegerilor locale poate reprezenta o imagine de ansamblu în perspectiva parlamentarelor din toamnă. Cum pragul electoral pentru intrarea în Parlament a rămas de 5%, pare greu de crezut că noile partide vor pătrunde în viitorul Legislativ. Cu excepţia lui Nicuşor Dan, al cărui partid se va transforma în Uniunea Salvaţi România şi va candida la alegerile din toamnă, celelalte formaţiuni riscă să dispară. Legislaţia prevede radierea automată a unui partid care nu depune candidaturi în cel puţin 75 de localităţi sau o listă completă într-un judeţ la alegerile parlamentare.
Nou înfiinţat, Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) a obţinut două mandate de primar (din cele patru ale noilor formaţiuni) şi va avea peste o sută de consilieri locali în toată ţara.
Romii democraţi au învins comuniştii şi Noua Dreaptă
O comparaţie între noile partide apărute după modificarea legislaţiei electorale poate oferi o imagine mult mai clară a “schimbării” clasei politice. De exemplu, Partidul Romilor Democraţi a obţinut zece mandate în Consiliile Locale, surclasându-i pe nostalgicii Epocii de Aur care au fondat Partidul Comuniştilor – formaţiune cu zero pe linie la alegerile locale. Romii democraţi i-au învins la locale până şi pe extremiştii din Noua Dreaptă, care au câştigat patru mandate în Consiliile Locale. Zero pe linie au înregistrat şi formaţiuni ca Partidul Renaşterea Săcălazului, Partidul Mândri că suntem Arădeni, Partidul Românilor de Pretutindeni sau Partidul Societăţii Ieşene. Asta în timp ce Alianţa pentru Domneşti a obţinut două mandate de consilieri locali, iar Mişcarea pentru Medgidia şi Partidul Neosocialist câte unul.