Demența nu are nici un tratament cunoscut, până în prezent, iar odată cu creșterea speranței de viață la nivel global, numărul de cazuri este de așteptat să crească la peste 150 de milioane până în 2050.
Chiar dacă oamenii din întreaga lume trăiesc mai mult și numărul persoanelor cu demență va crește dramatic în toate țările, potențialul de prevenire și gestionare mai bună a maladiei este ridicat, dacă se iau măsuri pentru a aborda factorii de risc, chiar și la persoanele cu risc genetic crescut pentru demență.
Cei 12 factori de risc stabiliți de o comisie de experți, în 2020, sunt legați de aproape 40% din toate cazurile de demență: deficiențele de auz (responsabile de 7% din cazuri), izolare socială (5%), nivel scăzut de educație (5%), poluare atmosferică (3%), depresie (3%), traumatisme cerebrale (3%), hipertensiune arterială (2%), fumat (2%), inactivitate fizică(2%), diabet (2%), obezitate (1%) și consum excesiv de alcool (1%).
Pe baza celor mai recente dovezi disponibile, un nou raport realizat de Comisia Lancet privind prevenirea, intervenția și îngrijirea demenței, condusă de profesorul Gill Livingston de la University College London, a fost prezentat la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer, desfășurată între 28 iulie și 1 august, la Philadelphia, SUA, identifică doi factori noi de risc, ce au fost adăugați pe lista din 2020.
Cei doi noi factori, asociați cu 9% din toate cazurile de demență la nivel global, sunt:
-
pierderea vederii, prin glaucom sau cataracte, netratată (2%);
-
colesterolul LDL crescut, cunoscut sub numele de colesterol „rău”, la vârsta mijlocie (7%).
Practic, colesterolul LDL crescut la vârsta de 40 de ani devine unul dintre factorii de risc așa-ziși „modificabili” care cauzează, în prezent, nu mai puțin de șapte din 100 de cazuri de demență.
Experți: Sunt necesare mai multe acțiuni la nivel mondial
Cu cât mai devreme în viață sunt abordați și reduși cei 14 factori de risc modificabili, cu atât cresc șansele de a preveni sau întârzia demența, subliniază Comisia care a redactat raportul și care este alcătuită din 27 de experți de renume mondial în domeniul demenței.
Comisia Lancet solicită guvernelor, dar și persoanelor fizice, să abordeze cu ambiție aceste riscuri și prezintă, totodată, un nou set de politici și schimbări ale stilului de viață pentru a ajuta la prevenirea și gestionarea mai bună a demenței.
Printre recomandări se numără:
-
Oferiți tuturor copiilor o educație de bună calitate și fiți activi din punct de vedere cognitiv la vârsta mijlocie.
-
Faceți să fie disponibile aparatele auditive pentru toți cei cu deficiențe de auz și reduceți expunerea dăunătoare la zgomot.
-
Depistați și tratați colesterolul LDL ridicat la mijlocul vieții, de la vârsta de aproximativ 40 de ani.
-
Faceți ca screening-ul și tratamentul pentru deficiențele de vedere să fie accesibile tuturor.
-
Tratați depresia în mod eficient.
-
Purtați căști și protecție pentru cap în sporturile de contact și pe bicicletă.
-
Prioritizați mediile comunitare de sprijin și locuințele pentru a crește contactul social.
-
Reduceți expunerea la poluarea aerului, prin politici stricte privind aerul curat.
-
Extinderea măsurilor de reducere a fumatului, cum ar fi controlul prețurilor, creșterea vârstei minime de cumpărare și interzicerea fumatului.
-
Reduceți conținutul de zahăr și sare din alimentele vândute în magazine și restaurante.
Aceste acțiuni sunt deosebit de importante, având în vedere noile dovezi care arată că reducerea riscului de demență nu numai că mărește numărul anilor de viață sănătoasă, ci reduce și timpul pe care persoanele care dezvoltă demență îl petrec în condiții de sănătate precară.
Mai mult, autorii raportului subliniază că beneficiile potențiale ale acestor măsuri ar putea fi chiar mai mari în țările cu venituri mici și medii și în orice țară în care nu există deja intervenții la nivelul populației, cum ar fi interzicerea fumatului în public și învățământul obligatoriu.
Numărul oamenilor cu demență se va tripla până în 2050
„Din cauza îmbătrânirii rapide a populației din întreaga lume, se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență aproape se va tripla până în 2050, crescând de la 57 de milioane în 2019, la 153 de milioane. Creșterea speranței de viață determină, de asemenea, o creștere a numărului de persoane cu demență în țările cu venituri mici. Costurile globale de sănătate și sociale legate de demență sunt estimate la peste un trilion de dolari în fiecare an”, a transmis University College London (UCL), care a condus elaborarea raportului.
Potrivit Alzheimer Europe, nu mai puțin de 9,1 milioane de oameni vor trăi cu demență în statele UE, până în 2025, și se estimează că acest număr ar putea crește la 14,3 milioane până în 2050.