Potrivit unei postări de pe site-ul ministerului, la București au demarat deja discuții cu grupurile de lucru de la nivelul MADR și al instituțiilor din subordine pentru a răspunde punctual la elementele identificate de Comisia Europeană. În baza acestui plan, vor fi alocate României fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. Pentru perioada de tranziție 2021-2022, alocările financiare pentru agricultura românească sunt de 6,2 miliarde de euro, iar din 2023 și până în 2027 suma se va ridica la 15,9 miliarde de euro.
Statistica UE ne arată că România are cele mai mici ferme din blocul comunitar, iar nouă din zece ferme au mai puțin de patru hectare, cu mult sub media europeană, care este de patru ori mai mare. Cu toate acestea, PNS exclude de la finanțare fermele mici și mijlocii, arată Comisia Europeană. Astfel, Bruxelles-ul consideră că România nu împarte în mod echitabil subvențiile agricole. Oficialilor de la București li se cere să explice de ce nu iau în calcul plafonarea plăților sau degresivitatea acestor plăți pentru fermele mari, mai ales că în analiza SWOT (analiza nevoilor, oportunităților, puncte tari, puncte slabe din agricultură) care însoțește PNS se precizează că printre puncte slabe figurează și faptul că plățile directe sunt distribuite inegal în România ceea ce făcea ca la nivelul anului 2019 31% din valoarea acestor plăți să fie îndreptată către 0,27% dintre beneficiarii acestui sprijin. În opinia Comisiei Europene, măsurile avute în vedere de stat prin PNS trebuie să-și propună dezvoltarea fermelor mici, sprijinirea accesului produselor realizate de acestea pe piață, dar și încurajarea soluțiilor inovatoare.
„Strategia nu reușește să demonstreze că investițiile sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare. Se pare că, cu excepția unor intervenții limitate, fermele mici și mijlocii sunt efectiv excluse de la sprijin, sprijinul respectiv vizează în principal unitățile comerciale mari (în unele cazuri atingând un nivel extrem de ridicat de sprijin, cum ar fi 15 milioane EUR) și că unele sectoare agricole sunt excluse de la sprijin, cum ar fi cerealele și semințele oleaginoase sau procesarea în fermă. România este invitată să reconsidere această abordare”.
din observațiile Comisiei Economiei
Reducerea subvențiilor pentru pășuni, neagreată de CE
Nici în ceea ce privește plățile pentru pășuni lucrurile nu sunt clare din perspectiva Comisiei Europene, ea subliniind că mai puțin de o treime din pajiștile României este inclusă la plata subvențiilor, această suprafață fiind mai mică față de perioada de programare 2014-2020. Prin documentul transmis, Comisia apreciază că țara noastră trebuie să includă la plată o suprafață mai mare de pajiști pentru a fi evitat riscul transformării acestora în teren arabil. „Din cele 2,37 milioane de hectare de suprafață HNV (pajiști cu valoare naturală ridicată – n. red.), sprijinul anual este prevăzut pentru mai puțin de o treime (778.500 ha în total). Suprafața prevăzută pentru a primi sprijin HNV este puțin mai mică decât în perioada de programare 2014-2022 și doar la aproximativ 70% din suprafața sprijinită în perioada de programare 2013-2020. De asemenea, în ceea ce privește ambiția de mediu, angajamentele care depășesc liniile de bază par să fi fost reduse față de perioadele de programare anterioare.
România este invitată să ia în considerare includerea pajiștilor de fân ca fiind eligibile pentru a preveni transformarea lor în teren arabil sau defrișat și, de asemenea, pentru a face eligibile toate tipurile de pășuni ale țării (deoarece pășunile propuse în prezent nu sunt eligibile în părțile de est și de sud-est ale României)”, solicită Comisia Europeană. De asemenea, ea mai cere autorităților române să explice de ce a luat decizia de a crește cantitatea maximă de gunoi de grajd permisă pe suprafețele HNV de la 40 kg N/ha (în PNDR 2014-2022) la 50 kg N/ha.
2,5 milioane de ferme din România dețin până la două hectare fiecare, în timp ce 660.000 de ferme dețin între 2-5 hectare
PNS nu a mulțumit pe toată lumea
În decembrie anul trecut, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, spunea că România are nevoie de mai mult timp „pentru a evita trimiterea unui document incomplet și incoerent către Comisie”. Chiar dacă ni s-a acordat acest timp, judecând după cele 370 de puncte nevralgice sesizate de Comisia Europeană, documentul nu pare unul foarte bine închegat. Propunerile de acordare a subvențiilor înscrise în PNS au nemulțumit de la început pe reprezentanții asociațiilor participante la negocierea lui. De exemplu, fermierii s-au plâns că suma rezervată tinerilor fermieri este prea mică, întrucât îmbătrânirea populației din mediul rural este o problemă majoră în România. Finanțarea totală pentru tinerii fermieri este de 250 de milioane de euro pentru toți cei cinci ani acoperiți de PSN, iar limita maximă este stabilită la 70.000 de euro per exploatație agricolă. Pe de altă parte, fermierii din zonele cu constrângeri naturale sau specifice se confruntă cu o scădere a sprijinului. Plata maximă pentru sprijinul venitului pentru zonele montane va scădea de la 97 de euro/ha la 40 de euro/hectar în 2023-2027.
Nici activiștii de mediu nu s-au declarat mulțumiți de fondurile alocate pentru protecția pădurilor. Planul Strategic Național acordă doar 160 de milioane de euro pentru păduri, de zece ori mai puțin decât este necesar pentru a stopa fenomene precum exploatarea forestieră ilegală, potrivit calculelor WWF România, care a cerut alocarea a 10% din bugetul total al PSN pentru păduri. Datele furnizate de Recensământul General Agricol arată că între 2010 și 2020 s-a înregistrat o scădere cu aproape 800.000 ha a suprafețelor utilizate ca pășuni, iar în total există minim 2.000.000 ha terenuri care nu au nici utilizare agricolă, nici forestieră. Această lipsă de valorificare a potențialului terenurilor României se poate transforma într-o uriașă oportunitate prin finanțarea adecvată a extinderii fondului forestier al României, potrivit Asociației Industriei Lemnului - Prolemn.
„Planul Naţional Strategic, aşa cum a rezultat în urma dialogului transparent şi constructiv pe care l-am avut cu reprezentanţii tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care, alături de toate programele de sprijin pe care le finanţăm din bugetul naţional, contribuie la dezvoltarea agriculturii româneşti. Îi asigur pe toţi fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Naţional Strategic să aducă stabilitatea şi predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producţiei şi pentru a rămâne competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie”.
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, după transmiterea la Bruxelles a Planului Național Strategic 2023-2027
Cele mai importante schimbări din 2023
- Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită de ecoscheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiţie în materie de mediu al Politicii agricole comune (PAC);
- Sprijinirea gospodăriilor tradiţionale, cu suprafeţe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafeţelor cu cel puţin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale etc.;
- Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte şi tineretului bovin;
- Legarea sprijinului financiar pe suprafaţă de efectivul de animale;
- Sprijinirea procesării şi condiţionării, prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri şi întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investiţiilor noi şi 3 milioane pentru modernizarea unităţilor existente.
- Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole;
- Includerea în schema de ajutor de stat a investiţiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar şi a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 de euro.
- A fost introdusă și o intervenţie alocată infrastructurii rutiere, respectiv drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.