Comisia Europeană: reforma justiţiei şi-a pierdut din avânt

Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare arată că avântul reformelor în domeniul Justiţiei s-a pierdut în cursul anului 2017, sub guvernarea coaliţiei PSD-ALDE, iar atacurile la adresa independenţei sistemului judiciar au devenit un motiv serios de îngrijorare la Bruxelles.

“În cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare”, la Bruxelles, este concluzia finală din raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV. Mai mult, CE arată că deși progresele înregistrate de ţara noastră au adus unele obiective de referinţă mai aproape de îndeplinire, nu se poate concluziona că, în această etapă, vreunul dintre aceste obiective esenţiale este îndeplinit în mod satisfăcător. “Comisia rămâne de părere că, prin cooperarea loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ce menține cu fermitate realizările anterioare și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va fi în măsură, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante din cadrul MCV”, se mai arată în raport.

Comisia Europeană consideră că situaţia politică din România, cu două Guverne schimbate într-un interval de nouă luni (Grindeanu şi Tudose), a afectat angajamentul asumat de Guvern în legătură cu finalizarea MCV cât mai curând posibil prin îndeplinirea recomandărilor formulate în raportul MCV din luna ianuarie. CE remarcă şi tensiunile crescânde dintre puterile statului, mai précis dintre Parlament şi Guvern, pe de o parte și sistemul judiciar, de cealaltă parte. “În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea”, se arată în radiografia publicată la Bruxelles.

Legile justiţiei, desfiinţate în raport

De asemenea, Comisia Europeană consideră că legile justiţiei, asumate de coaliţia PSD-ALDE, “afectează independența sistemului judiciar” și pot determina revizuirea raportului din luna ianuarie, în care erau evidenţiate unele progrese referitoare la independența sistemului judiciar. În acest sens, CE menţionează cele mai controversate modificări propuse în proiectul de reformă: rolul Inspecţiei Judiciare, răspunderea magistraţilor şi numirea procurorilor de rang înalt. Comisia a luat notă atât de opoziţia preşedintelui Klaus Iohannis şi a societăţii civile, cât şi de faptul că CSM a respins de două ori reforma propusă de PSD-ALDE. Raportul notează şi petiţia semnată de majoritatea magistraților din România (aproape 4000 din totalul de 7000), care a cerut Guvernului şi coaliţiei PSD-ALDE să renunţe la modificarea legilor justiţiei. Către sfârșitul anului 2018, Comisia Europeană va publica un nou raport MCV privind starea Justiţiei în România.

O singură recomandare îndeplinită satisfăcător

1. În privinţa procedurii de numire a procurorilor de rang înalt (DNA, DIICOT, Parchetul General), Comisia Europeană reaminteşte recomandarea din luna ianuarie, în legătură cu necesitatea de a recurge la sprijinul Comisiei de la Veneția pe acest subiect. “Rămâne de îndeplinit solicitarea cuprinsă în recomandare, conform căreia România ar trebui să ceară avizul Comisiei de la Veneția. Punerea în aplicare a acestei recomandări va trebui, de asemenea, să asigure garanții corespunzătoare în ceea ce privește transparența, independența și sistemul de control și echilibru al puterilor în stat, chiar dacă decizia finală ar aparține în continuare nivelului politic”, s-a transmis de la Bruxelles.
2. Referitor la adoptarea unor Coduri de conduită pentru parlamentari şi miniştri, în care să se precizeze clar că membrii Parlamentului şi ai Guvernului trebuie să respecte independența sistemului judiciar, CE arată că Parlamentul, deşi a adoptat un Cod de conduită pentru aleşi, “nu a dat curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independența sistemului judiciar”. Potrivit oficialilor europeni, acest Cod ar trebui “să devină un instrument eficient în reducerea criticilor publice la adresa magistraților și în sporirea respectului pentru sistemul judiciar și pentru hotărârile judecătorești”.
3. CE se referă şi la necesitatea modificării Codurilor Penale în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Raportul notează că “multe dintre dezbaterile referitoare la Codul penal și la Codul de procedură penală se concentrează asupra dispozițiilor relevante pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt”, însă Parlamentul a adoptat cu totul alte modificări ale legislaţiei penale, în special unele care au ca efect dezincriminarea conflictului de interese. “Niciuna dintre modificările propuse nu a fost încă transpusă în modificări legislative și aceste întârzieri pot duce la interpretări divergente”, se arată în raport.
4. În legătură cu reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, raportul CE menţionează Legea grațierii sau cea privind răspunderea magistraților, ca propuneri “problematice și necoordonate”, care induc un grad important de incertitudine. În privinţa Comisiei speciale a Parlamentului pentru legislaţia din domeniul justiţiei, Comisiei condusă de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, CE arată că “această comisie va trebui să își demonstreze capacitatea de a consolida încrederea între Parlament, Guvern și autoritățile judiciare și de a facilita cooperarea constructivă cu privire la actele legislative cheie”.
5. În privinţa executării hotărârilor judecătoreşti dictate împotriva statului, România și-a actualizat planul de acțiune din 2016, însă CE aşteaptă soluții concrete și un calendar detaliat pentru soluționarea problemelor identificate.
6. Referitor la reformele structurale ale sistemului judiciar, se recomandă o monitorizare clară a Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și apelul periodic la CSM, pentru a promova dialogul și cooperarea cu privire la problemele care afectează funcționarea sistemului judiciar.
7. În privinţa transparenţei CSM, Comisia consideră că forul suprem al magistraţilor “și-a îndeplinit sarcinile și a demonstrat soliditatea și reziliența instituției”, însă ar trebui să continue să își consolideze activitatea de apărare a reputației magistraturii.
8. În privinţa cererilor de ridicare a imunităţii care îi vizează pe aleşi, CE aminteşte că nu mai puţin de trei cereri recente de ridicare a imunității unor parlamentari au fost respinse. Este vorba despre cazurile Eugen Bejinariu, Viorel Ilie şi Rovana Plumb.
9. Referitor la punerea în aplicare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, Comisia consideră că ar fi nevoie de o susținere politică vizibilă din partea Guvernului și a autorităților locale pentru a se înregistra progrese. În general, prevenirea corupției ar trebui să devină o prioritate politică, iar “miniștrii responsabili de administrația publică centrală și miniștrii din sectoarele ­cheie, cum ar fi Educația sau Sănătatea, ar putea juca un rol deosebit de important”, recomandă CE.
10. CE consideră că o singură recomandare din totalul celor 12 formulate în ianuarie 2017, a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Este vorba de recomandarea nr. 8, privind prevenirea conflictului de interese în procedurile de achiziții publice – Sistemul PREVENT. În schimb, există critici referitoare la aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii declaraţi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive, în urma rapoartelor emise de Agenţia Națională de Integritate (9). În acest moment există şase astfel de cazuri în Parlament. Potrivit raportului, alte recomandări îndeplinite, dar sub rezerva aplicării practice, sunt cele referitoare la Codurile de conduită (2), transparenţa CSM (7) şi activitatea efectivă a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (12).

Klaus Iohannis, preşedintele României

Întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor interese partizane sau de grup. Orice presiune sau încercare de a controla politic justiţia, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei

Important este faptul că nu s-au înregistrat regrese. România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV-ului în actualul mandat al Comisiei. Angajamentul pe care ni l-am asumat este acela ca, la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul anului 2019, România să nu se afle sub Mecansimul de Cooperare şi Verificare.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene

 Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul.