Jurnalul.ro Cultură Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea

Comori de artă ale unor colecţionari importanţi, la licitaţie. Selecţie din Colecţia de artă Lucrezia şi Ion Pacea

de Magdalena Popa Buluc    |   

Casa Artmark a programat joi, 21 februarie, la ora 19:30, licitaţia unei selecţii din Colecţia Lucrezia şi Ion Pacea.

Lucrezia Pacea, anterior Lucrezia Hagi, cu origini italiene din partea mamei și aromâne din partea tatălui, ajunge pe tărâmurile românești la vârsta de șase ani, în Balcicul luminos, cunoscut drept patria pictorilor, străbătută de artişti precum Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Jean Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, ș.a.

În anul 1935 familia Hagi părăsește Balcicul, locul unde Lucrezia își petrecuse cele mai frumoase momente ale copilăriei, mutându-se la București. În detrimentul Arhitecturii pe care își dorea să o studieze încă din timpul studiilor de liceu, urmate la Școala Italiană, nerecunoscute însă la acea vreme de statul român, Lucreziei îi rămâneau două opțiuni: Conservatorul și Academia de Belle Arte, ultima având să fie calea ce o aducea aproape de destinul său vocațional și de soție a viitorului artist, Ion Pacea.

Îl cunoaște încă din prima zi de cursuri, urmând ca la finalizarea studiilor, în anul 1949 să se căsătorească. Lucrau împreună la atelierele de pictură, alături de profesorii Ressu sau Ciucurencu, urmând ca mai târziu Lucrezia să se îndrepte spre Artele Decorative, locul unde vocația sa își descoperea ecoul. Acest lucru se remarcă în proiectele sale de tapiserii, descrise printr-o asceză expresivă și discreție cromatică, unde se urmăresc semnificațiile continuității. Realizate în tehnica haute-lisse, tapiseriile sale evocă tema zborului, a pendulului, a florilor, a porților și uneori a chipului uman, teme îndreptate spre simbol, specifice tisajului întâlnit în Munții Pindului.

Artista își remarcă prezența la expozițiile și Bienalele de arte decorative, începând cu anii 1956, susținute atât în interiorul cât și în afara țării, printre care amintim orașele: București, Moscova, Praga, Köln, Alexandria, Berlin, Leipzig, Göteborg, Havana, Varșovia sau Viena, locuri în care ajungea deseori însoțită de Ion Pacea, care, la rândul său desfășura o activitate expozițională prolifică.

Lucrând cu pasiune și râvnă, Ion Pacea se face cu o firească ușurință remarcat și îndrăgit de public cu pictura sa intensă și cromatică, caracteristici pe care le descoperea încă din copilărie, în luminosul Balcic când îl observa cu admirație pe pictorul Dărăscu, care îl atrăgea precum un magnet, potrivit însemnărilor sale din caietul albastru. Pe acest pictor avea să îl reîntâlnească mai târziu, ca profesor de desen la Academia de Belle Arte.

Încă de pe vremea când era elev la Liceul Comercial, tânărul Ion Pacea își cunoaște adevărata pasiune, ce i se relevă cu ajutorul unui coleg pasionat de desen și pictură, care îi face introducerea în lumea impresionantă a artei, printr-o vizită la Muzeul Toma Stelian. Aici rămâne mișcat de arta marilor maeștri români, Andreescu, Grigorescu, Luchian, Pallady, Petrașcu sau Tonitza și de pictura impresionistă a lui Adolphe Monticelli, de care va rămâne multă vreme apropiat și care îi aminteau de coloritul viu al pictorilor remarcați odinioară la Balcic.

Începând din acele momente, dorința sa pentru artă sporește tot mai mult, găsindu-se nevoit să renunțe la Academia Comercială, la care se înscria la îndemnurile tatălui său, în anul 1945. După două zile, tânărul ia hotărârea de a renunța la studiile comerciale în favoarea picturii, înscriindu-se la Academia de Belle Arte.

Admis la Belle Arte și apreciat pentru lucrarea sa de examen de către profesorul Steriadi, tânărului Pacea îi este adus la cunoștință faptul că îl va avea ca profesor la clasa de desen pe Nicolae Dărăscu, pictorul copilăriei sale. Concomitent, urmează și cursurile Academiei Libere Guguianu, avându-i ca mentori pe profesorii Steriadi și pe Ciucurencu. Cu o râvnă pătrunzătoare și pasiune în scurt timp artistul se face remarcat prin arta sa, bogată în nuanțe și sonorități grăitoare, cu rezonanțe în nuanțele Balcicului.

Printre temele operei sale se evidențiază tema marinelor, realizate la Babadag, 2 Mai, Vama Veche sau Constanța, unde își petrecea verile, surprinzând marea în toate ipostazele sale, tema zborului și seria picturilor în alb și negru, realizate în tehnici de guașă, acrilic sau ulei.

Revelațiile pe care le evocă sunt lumina și culoarea, exprimate în numeroasele expoziții personale sau colective, bienale, alături de camarazii Henri Catargi, Ion Musceleanu, Lucian Grigorescu, Ion Bițan, Alin Gheorghiu, Boris Caragea, Gheorghe Șaru, Ion Nicodim sau Gheorghe Apostu, deschise adesea de cuvântările lui Dan Hăulică sau ale lui Tudor Octavian.

Activitatea și dăruirea sa îi este răsplătită de-a lungul anilor cu distincții onorabile, precum Premiul Ion Andreescu în anul 1963 sau Premiul pentru pictură al UAP, primit în anul 1965, precum și apartenența ca Membru de Onoare al Academiei Române și diferite funcții în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici.

În colecția artiștilor, strânsă începând cu anii ’50 timpurii, când realizau certe sacrificii în favoarea colecționării, se remarcă atât exemple de artă românească, precum și artă internațională, cărora li se alătură o importantă colecție de icoane de secol XVIII și secol XIX, obiecte bisericești, xilogravuri de școală japoneză, sculpturi, hărți precum și o serie de obiecte de interior.

Dintre artiștii români prezenți în colecție se remarcă opere ale mentorilor mult îndrăgiți, Nicolae Dărăscu, Alexandru Ciucurencu, Camil Ressu, Henri Catargi, Jean Alexandru Steriadi sau ale fascinantului Theodor Pallady, pe care Ion Pacea îl zărea adesea la lucru, în grădina Cișmigiu, locul unde mergea la peisaj în primii ani ca student la Belle Arte.

Obişnuiţi ai consignațiilor bucureștene și facilitați de existența misiților ce înlesneau comerțul cu artă în perioada anilor ‘70 –’80, soții Pacea au făcut o adevărată pasiune de a colecționa. Mai târziu, în urma călătoriilor realizate în străinătate, cei doi continuă să contribuie la îmbogăţirea colecției, aducând adesea obiecte valoroase, cu importante semnificații artistice.

Selectăm din bogata ofertă de joi seara:

Natură statică cu mere și cuțit, pictată în 1951 de pictorul şi colecţionarul Ion Pacea (1924, Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti), evaluată la 200 - 1.800 de euro

 

Natură statică cu fructe, de Lucian Grigorescu (1894, Medgidia - 1965, Bucureşti)

"Lucra foarte mult la o pânză, iar când nu-i plăcea, rădea cu o lamă tot, ca apoi să repicteze dintr-o suflare. Astfel obținea acea prospețime a culorii, acea spontaneitate a tușei, acea impresie că tabloul este pictat într-o ședință… Se știe cât de mult ținea L. G. ca suprafața pânzei pictate să aibă acea calitate de email. Pentru a obține această suprafață o lăsa zile întregi la soare, ploaie și vânt. Apoi o rădea și o repicta într-o singură ședință", afirma Ion Pacea despre Lucian Grigorescu.

Valoare estimativă: 2.000 - 3.000 de euro.

 

Despre Nicolae Dărăscu (1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti), autorul pânzei Saint Tropez, Ion Pacea mărturisea: "Ei, ce m-a reținut pe mine de la început a fost cum lucra Dărăscu. Nu știam pe atunci că îl chema Dărăscu. Îmi aduc aminte că avea un mic șevalet, foarte mic, dar care nu era înclinat, era așa, la orizontal… Avea un șevalet de făcut acuarele. Bine, mulți puneau hârtia pe genunchi sau pe jos, dar Dărăscu avea acest mic șevalet, iar eu stăteam pe aproape și-l urmăream… Stăteam în spatele lui, că nu prea se sinchiseau ei de curioși, și-l urmăream. Lua culoarea, acuarela, cu pensula, muia pensula în acuarele și le punea pe hârtie pure, aproape pure, înțelegi? Ca niște lacrimi, așa, știi? Poate de aia îmi plac mai mult acuarelele, decât uleiurile lui Dărăscu, pentru că sunt foarte spontane."

Valoare estimativă: 1.000 - 1.600 de euro

 

Una dintre perlele colecţiei este Melancolie de Theodor Pallady (1871, Iaşi – 1956, Bucureşti), estimată la 12.000 - 18.000 de euro.

Admirator al lui Pallady, Ion Pacea rememorează în monografia sa momentele în care îl surprindea pe Pallady la peisaj, în grădina Cișmigiu, desenând fără oprire și colorând cu frunze și flori ceea ce surprindea în desen, admirație ce îl determină să adauge colecției sale un valoros exemplu, ce face parte dintr-o importantă tematică a artistului. În pictura palladyană un loc deosebit îl ocupă interpretarea personajului feminin, surprins în interioarele atelierelor sale. În ambianțe asemănătoare și însoțite adesea de aceleași obiecte de interior, fotoliul, măsuța, tapetul camerei redat uneori cu detalii, alteori doar sugerat, modelele lui Pallady sunt descrise adesea într-o repetată și similară stare de nostalgie. Interpretările pe care le acordă personajelor sale nu urmăresc splendoarea nativă, nici asemănarea frapantă a trăsăturilor, artistul doar sugerează formele, le sintetizează, aducându-le la hotarele unei arte proprii, stăpânind astfel materia. În ceea ce privește starea interioară însă, artistul reușește să surprindă starea lăuntrică, observată de fiecare dată la aceleași intensități, umplând de trăire întregul spațiu interior. Importanța atmosferei, surprinse de Pallady în atelierele sale descrie stări reflexive, reverii, nostalgii, aspecte ce caracterizează în multe circumstanțe trăsăturile operei sale. Într-o stare de melancolie, aşezat în fotoliul roșu - obiect compozițional întâlnit și în alte opere -, cu mâna sprijinită de măsuța alăturată și privirea plecată, personajul operei Melancolie surprinde o stare de spirit nostalgică, întâlnită de nenumărate ori în opera palladyană.

Despre maeştrii artei româneşti, ale căror opere le colecţionează, Ion Pacea  are amintiri vii şi păreri critice percutante. Iată ce scrie despre Camil Ressu (1880, Galaţi - 1962, Bucureşti), a cărui lucrare în cărbune pe hârtie, Model pozând, intră în licitaţie la 400 – 600 de euro: "Concomitent cu lucrul la Belle Arte frecventam seara și cursurile la Academia Liberă Guguianu. Aici Ressu venea de două ori pe săptămână la corectură. Fiecare corectură a lui Ressu era o lecție de virtuozitate. Trecând pe la fiecare se așeza pe scaun, ștergea tot desenul făcut de student, desenând de la început, de jos, de la talpa piciorului cu o linie sigură și apăsată."

Semnat chiar de către colecţionar, Apus este estimat la 1.200 - 1.800 de euro.

Aparţinând binecunoscutei serii, Grădină suspendată de Ion Alin Gheorghiu (1929, Bucureşti - 2001, Bucureşti), pictată în 1972, este estimată la 2.000 - 3.000 de euro.

Se remarcă şi câteva piese de artă europeană: cum ar fi Madona cu pruncul, operă din Şcoala Italiană a secolului al XVII-lea, estimată la 600-900 de euro, sau Flori de toamnă de Albert Lebourg (1849, Montfort-sur-Risle, Franţa - 1928, Rouen, Franţa) - 2.500 - 3.500 de euro, lucrare reprodusă în Catalogue raisonné de l'œuvre d'Albert Lebourg, de Léonce Bénédite, Édition Georges Petit, Paris, 1923, şi însoţită de certificat de autenticitate semnat de Rodolphe Walter.

Să notăm şi două Icoane pe lemn: Maica Domnului Trihirussa, școală românească, secolul XIX (450 de euro) şi Maica Domnului, școală rusească, secolul XIX, propusă la acelaşi preţ de pornire.

În domeniul Graficii, apar câteva nume de primă mărime:

Salvador Dali (1904 – 1989), cu Le Chevalier Chrétien, din seria Les Chevaux, o cromolitografie semnată sub placă şi cu ştampila editurii, "Armand & Georges Israel, Paris" (400 – 600 de euro), şi, din aceeaşi serie, Don Quichotte (400 – 600 de euro)

Pablo Picasso (1881, Málaga, Spania - 1973, Mougins, Franța), cu  2 lucrări:

Modelul artistului, acvaforte, numerotată "1025/1200" (400 – 600 de euro) şi Trei comedianţi admirând bustul Mariei Theresa (planşa 77 din suita Vollard), numerotată "125/1200", estimată, de asemenea, la 400 – 600 de euro.

O graţioasă piesă în acuarelă şi cărbune, Nud pe divan de Abel Bertram (1871, Saint-Omer, Franţa - 1954, Paris) este propusă la  200 – 350 de euro, iar o xilogravură nishiki-e, Actorul kabuki Naritaya Sansho, realizată în prima jumătate a secolului XX de Toshusai Sharaku, porneşte de la 100 de euro.

De reţinut şi Proiect pentru tapiseria "Tânără cu porumbel", de Lucrezia Pacea, în guaşă şi creion pe hârtie lipită pe carton (100 – 150 de euro)

În categoria artelor decorative, se află o serie de obiecte de artă din argint, dar şi piese de mobilier.

Pahar din argint aurit Sebastian Hann, gravat cu stema Sibiului, piesă rară, de la 1690, provenind dintr-un Atelier transilvănean, este estimat la 1.000 - 2.000 de euro. Alături de el, o piesă rară, Pahar transilvănean din argint aurit Jeremias Jekel, din jurul anului 1640 (1.500 - 2.500 de euro)

O altă piesă rară din argint este un Platou omagial al Unirii Principatelor Române din anul 1859, ornat cu simbolurile stemei Țării Românești și ale Moldovei (400 – 600 de euro)

Un Surtout-de-table din argint H. Meyen, în manieră Empire, de la 1900, provine dintr-un Atelier german şi este evaluat la 500 – 800 de euro.

Reţine privirile un impresionant Covor basarabean din lână, producţie mânăstirească, datat 1846. Piesa respectă specificul scoarțelor basarabene de secol XIX, fiind lucrată din urzeală din păr de lână și băteală din lână prelucrată în manufactură. Motivele sunt alese printre fire și în tehnica karamani, iar compoziția este cu chenar triplu și câmp central. Motivele sunt vegetale, stilizate tip vrej și buchet (chenare), pe câmpul central apar patru pomi ai vieții cu ramuri înflorite, iar la tulpina unuia este redată o siluetă umană care poartă în partea superioară tricolorul românesc. Cromatică este compusă din fond bej și roșu cu motive negru, roșu, roz și galben muștar, iar pe câmpul central are fond negru, cafeniu și motive în aceeași cromatică. Culorile sunt obținute din pigmenți vegetali și chimici.

Preţ de pornire: 800 de euro.

O  Tapiserie tip Aubusson, ilustrând un peisaj pastoral, din Franța secolului al XVIII-lea, intră în licitaţie la 900 de euro.

Dintre piesele de Mobilier, să amintim un Secrétaire Napoleon III, pentru voiaj, cu instrumente de scris, secolul XIX, din lemn de nuc cu aplicaţii de alamă (350 – 550 de euro) şi un Secrétaire "bonheur-du-jour", cu decor Rococo Revival, cca. 1900, din lemn strunjit şi alamă, venit dintr-un Atelier vienez (600 – 800 de euro)

Unei Garnituri Neo-Rococo, pentru salon, formată din fotoliu și două scaune, lucrate într-un atelier European (400 – 600 de euro), i se alătură un elegant Suport Art Nouveau, pentru fumători, cca. 1900 (150-250 de euro)

În sfârşit, un Ceas în manieră Louis XVI, pentru șemineu, sfârșitul sec. XIX, din alabastru şi bronz este propus la 250 – 350 de euro.

 

Colecţia Dr. Anamaria Roth şi Dr. Edgar Nicolau de Artă Orientală Veche

Tot în 21 februarie, la ora 20:30, se desfăşoară licitaţia Colecţiei de Artă Orientală Dr. Anamaria Roth şi Dr. Edgar Nicolau, căreia i se adaugă câteva piese din Colecţia Vasile Stoica.

O licitație cât o călătorie în jurul lumii cu mașina timpului. Sunt propuse colecționarilor care prețuiesc timpul rămas “captiv” într-un obiect cu încărcătură istorică: artefacte vechi de mii sau sute de ani, provenind din China, India, Thailanda, Nepal, Etiopia, Mesopotamia, precum și antichități grecești și romane din colecția ce a aparținut atât Dr. Anamaria Roth, cât și Dr. Edgar Nicolau. Pe firul timpului pot fi descoperite excepţionale antichități romane și grecești, precum și alte piese din diverse epoci și civilizații, demne de British Museum.

Din Tibet provine un Impresionant colier budist, decorat cu zeități și maimuță, din secolele XVI-XVII, din lapis lazuli, carneol, turcoaz, onix, metal comun (300 de euro),

I se alătură, din aceeaşi zonă, dar din secolele XV-XVIII, Vajra din bronz, obiect ritualic folosit în cadrul ceremoniilor lamaiste, simbolizând puterea și indestructibilitatea (500 de euro)

Un Set format din ceainic şi cutie pentru ceai, din argint și steatit, decorat cu motive tradiționale și pietre semiprețioase (turcoaz, lapis lazuli, carneole), de asemenea din Tibet, dar din veacul al XIX-lea, porneşte de la 400 de euro.

Câteva piese provin din China. Remarcăm o Statuetă din lemn exotic pictat, ilustrând-o pe Guanyin, zeița înțelepciunii și a compasiunii, datând din timpul dinastiei Song, secolele XII-XIII, estimată la 900 de euro.

Dar şi un fragment de statuetă din piatră, reprezentând un Buddha surâzând (Xiao Fo), din dinastia Qing, secolele XVIII-XIX (600 de euro), precum şi un Fragment de statuetă, parțial aurită și pictată, ilustrând un demnitar (800 de euro).

O serie de vase completează seria de piese provenind din China: Un foarte rar Vas din lut, decorat cu valuri, din cultura Yangshao, perioada Neolitică, cca. 3.000 î.e.n. este evaluat la 350 de euro.

Un alt Vas din ceramică celadon, decorat cu motivul dragonului la intrarea în temple, aparţinând perioadei dinastiei Yuan, probabil Longquan, secolele XII-XIII porneşte în licitaţie de la 500 de euro.

Interesant Vas cu glazură "albastru pudrat", în maniera "Jun", perioada dinastiei Ming, China, sec. XV este propus la 3.000 de euro

Rar Vas cu anse, glazurat tip "blană de iepure", în maniera "Jun", începutul dinastiei Ming, China, sec. XVII, are preţul de pornire de 5.000 de euro.

 

Platou miniatural din porţelan, ilustrând o maimuță, sfârșitul dinastiei Song, China, sec. XIII, este evaluat la 250 de euro

Dintr-o suită de piese cu subiect religios, provenind din Asia, am ales un Triptic din lemn exotic, cu Nașterea Domnului și scene din viața Maicii Domnului, realizat în Etiopia, în secolul al XVIII-lea (300 de euro).

O piesă specială este un Permis de pescuit, redactat în cuneiforme, din timpul celei de a treia dinastii din Ur, Sumer, cca. 2000 î.e.n., estimat la 1.000 de euro.

Şi tot din piatră, un Fragment de statuetă romană, reprezentând un cap de bărbat, parțial pictat, din secolul al V-lea (700 de euro).

Siria este reprezentaă, printre altele, de câteva unguentariumuri.

Un exemplar foarte frumos, în forma unei fântâni, de culoarea cobaltului, din sticlă semitransparentă albastru-verzui, cu fir tras de sticlă (pigmentat), şi corpul globular cu un brâu masiv aplicat din aceeaşi pasta, aparţine epocii romane târzii (secolele IV-V). Este o piesă rară, de colecţie. Gâtul lung este terminat cu o buză multilobată; corpul are o bază uşor evazată. Preţ de pornire: 500 de euro.

Un alt Unguentarium din sticlă, bogat decorat cu aplicații de pastă, cu reflexii irizante, tot din Siria epocii romane (secolele II-III), din pastă de sticlă semi-transparentă, groasă, de calitate, cu corpul ornamentat cu un fir tras de sticlă cu pigmentare alba este estimat la 300 de euro.

Din Siria secolelor I-II, din perioadă imperială timpurie, datează un alt Unguentarium piriform din sticlă, cu aplicații irizante argintii. Din pastă groasă, de culoare verzuie, de formă tipică pentru zona siro-palestiniană, are corpul piriform, cu gâtul tubular demarcat de o canelură (datorată procesului de producţie) şi de o buză masivă răsfrântă.

Preţ de pornire: € 200

O altă piesă de colecţie, din aceeaşi familie, un Unguentarium din sticlă de tip "candlestick" are forma rară a unui ulcior cu cioc, cu irizații metalice. Forma este tubulară, cu gât uşor îngustat şi buză răsfrântă. Toarta, element atipic pentru un unguentarium, este angulară. Baza este lăţită pentru a asigura stabilitatea piesei. Preţ de pornire: 300 de euro

Să adăugăm o altă piesă rară, de colecție, Ulcior din ceramică, decorat cu incizii şi simboluri solare, din Canaan, a doua jumătate a mileniului al II-lea î.e.n. De mici dimensiuni, piesa este bine conservată, decorată cu incizii şi simboluri solare ştanţate în pasta verde, cu suprafaţa acoperită cu o angobă de culoare închisă (600 de euro)

Un Vas din ceramică, prevăzut cu anse, decorat cu motive geometrice, din perioada statelor Siro-Hitite, Mesopotamia, cca. 1.000 î.e.n., de asemenea o piesă de colecţie, este estimat la 500 de euro.

O seamă de statuete indiene figurează, de asemenea, în licitaţie. Reţinem o Statuetă din bronz, înfăţişându-l pe Buddha Vairochana, "Primul Buddha", probabil din India secolului al XVIII-lea (200 de euro) şi, tot cu aceeaşi evaluare, o Statuetă din bronz, reprezentând-o pe zeiţa Baglamukhi, una dintre "Cele zece zeițe Tantra ale hinduismului", probabil din Nepal, secolele XVI-XVII (200 de euro).

De pe continental American, vine o Statuetă, sculptată în tuf, un idol masculin din  civilizația Maya, probabil sfârșitul perioadei clasice, secolele XVIII-IX (700 de euro)

Dintre cele câteva piese ale colecţiei diplomatului Vasile Stoica, intrate în această licitaţie, amintim:

Relief votiv din marmură, ilustrând motivul "Cele trei grații", epoca romană, secolul II î.e.n. Relieful reprezintă trei personaje feminine nude, înlănțuite, redate în întregime, având de o parte și de alta a grupului, doi Erotes în poziție de repaus. Două rânduri de inscripție în greacă, gravată, conțin, primul, o formulă dedicatorie adresată nimfelor; iar al doilea, martelat, păstrează numai litera inițială "K". Dosul piesei este neprelucrat (900 de euro)

Relief votiv din marmură, epoca romană, secolele II-III î.e.n., reprezintă trei figuri feminine, redate întreg, înveșmântate, încadrate de doi arici. Inscripție în limba greacă pe trei rânduri, greu lizibilă. Preţ de pornire: 600 de euro.

 

Subiecte în articol: Ion Pacea
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri