Datele sunt fragmentate, dispersate între diverse surse care utilizează criterii și clasificări diferite, astfel că disponibilitatea și distribuția resurselor umane în sănătate „nu sunt cunoscute cu exactitate și nu sunt ușor de înțeles”, iar deciziile în acest domeniu „nu sunt luate în cunoștință de cauză”, conchid experții OMS.
Anul trecut, Ministerul Sănătății din România a solicitat consultanță de la OMS pentru implementarea reformelor care vizează sistemul sanitar din Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR).
Printre obiectivele din PNRR pentru care experții OMS s-au angajat să ofere „sprijin tehnic” se regăsește și elaborarea unor „planuri de acțiune sectoriale” privind resursele umane în sănătate (RUS), pe baza Strategiei Multianuale de Dezvoltare a Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030, pentru: asistență medicală primară și asistență comunitară, sănătate publică, asistență medicală spitalicească și asistență medicală ambulatorie.
Înainte de a pune pe hârtie aceste planuri și recomandări, în perioada iulie-septembrie 2022, specialiștii OMS au făcut o evaluare a situației actuale a pieței muncii din sănătate, analiză ce a inclus: vizite pe teren, cercetări documentare și ale strategiei Ministerului Sănătății, dar și interviuri cu decidenți politici, iar concluziile - sau, cel puțin, o parte dintre acestea – au fost preluate într-un proiect de Ordin privind Planurilor de Acțiune Sectoriale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2023-2030, pus recent în dezbatere publică de MS.
Date fragmentate și dispersate, clasificări diferite
Datele de calitate privind forța de muncă și o evidență exactă a forței de muncă existente sunt elemente esențiale pentru planificarea și guvernanța eficientă a resurselor umane în sănătate, spun experții OMS, însă Raportul de evaluare (România: Evaluare rapidă a resurselor umane din domeniul sănătății, august 2022) arată că, în țara noastră, aceste date nu sunt nici de calitate, și nici pe departe exacte.
„Practicile actuale de colectare a datelor privind forța de muncă din domeniul sănătății nu produc date suficient de solide; datele sunt fragmentate, dispersate între diverse surse care nu sunt interconectate, sunt utilizate criterii și clasificări diferite, ceea ce duce la probleme de consecvență a datelor și, astfel, la o slabă compilare sistematică a datelor critice existente privind RUS. Prin urmare, deciziile nu sunt luate în cunoștință de cauză. Toate acestea reprezintă puncte slabe semnificative, deoarece nu permit o elaborare eficientă a politicilor în domeniul resurselor umane din sănătate, iar disponibilitatea și distribuția RUS nu sunt cunoscute cu exactitate și nu sunt ușor de înțeles”, se arată în proiectul MS, referitor la principalele concluzii ale misiunii OMS în România.
Lipsa de comunicare și de implicare, în interiorul MS
Mai mult, specialiștii OMS au constatat că există o mulțime de probleme chiar la nivelul Ministerului Sănătății: MS nu are suficiente resurse și date pentru planificarea sistematizată a resurselor umane, astfel că planificarea informațiilor privind sănătatea și forța de muncă este „limitată sau chiar inexistentă”. De asemenea, experții au remarcat lipsa unor relații clare în interiorul ministerului și între departamente, absența unei implicări sistematice a părților interesate și spun că este nevoie de clarificarea rolului Ministerului Sănătății în ceea ce privește conducerea și guvernanța forței de muncă din domeniul sănătății.
„Colaborarea oficială dintre MS și principalele părți interesate (alte ministere, universități, Colegiul Medicilor, OAMGMAMR, autoritățile locale etc.) este concentrată doar pe aspecte de interes specific. În plus, profesiile non-medicale nu sunt suficient de prezente în procesele de analiză a politicilor; astfel, unele oportunități pot fi trecute cu vederea”, se mai arată în document.
„Incertitudine considerabilă” pentru tinerii medici
În ceea ce privește educația și formarea profesională, analiza OMS arată că există o colaborare limitată între organizațiile cheie și se constată o neconcordanță între capacitatea de pregătire a universităților și numărul de locuri și posturi de rezidențiat, ceea ce afectează calitatea educației pe care o primesc rezidenții. De asemenea, lipsesc stimulentele care să determine universitățile să investească resurse în cursurile de rezidențiat, iar învățământul medical oferă un program în mare parte tehnic, fără a include un cadru de educație interprofesională pentru ca studenții cu diverse specializări să învețe împreună și unii de la ceilalți, fără a include și competențe interpersonale și o abordare holistică a sănătății.
În plus, „există o incertitudine considerabilă în ceea ce privește oportunitățile de muncă la finalul rezidențiatului, ceea ce afectează în mod negativ traseul profesional al tinerilor medici. Rezidențiatul pe post nu este suficient de extins și bazat pe date strategice și, prin urmare, este posibil să nu fie aliniat la nevoile reale ale RUS”.
Probleme cu integrarea pe piața muncii au și asistenții medicali cu studii superioare, din cauza faptului că posturile scoase la concurs de către unitățile sanitare sunt preponderent destinate asistenților medicali cu studii postliceale.
„Oferta” de muncă stimulează migrația
Potrivit specialiștilor OMS, medicii de familie au un statut profesional insuficient dezvoltat în sistem, prin urmare această specialitate nu este atractivă la rezidențiat. De asemenea, pachetele actuale de recrutare și retenție a forței de muncă nu au redus dezechilibrele geografice semnificative, ceea ce afectează și mai mult accesul la serviciile de sănătate din mediul urban mic, rural și calitatea acestora.
Condițiile generale ale ofertei de pe piața muncii în domeniul sănătății stimulează în mod nefast migrația, ceea ce reprezintă o pierdere pentru sistemul de educație și formare, subliniază specialiștii OMS.
În 2022, ministrul Alexandru Rafila a semnat un Memorandum de înțelegere dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Sănătății, și OMS privind suportul tehnic necesar în vederea implementării PNRR. Recomandările pe care le va primi țara noastră au fost evaluate la peste 21 de milioane de euro, iar din această sumă aproape 2 milioane de euro sunt pentru analiza OMS privind piața muncii în Sănătate, evaluarea programelor de formare și sfaturi legate de revizuirea legislației și dezvoltarea resurselor umane.