Evoluția accelerată a noilor tehnologii pune deja în dificultate specialiștii din întreaga lume, pentru că nu se mai știe pe ce ar trebui să se mizeze. Meseriile viitorului par a fi cele din sfera IT și a cercetării, însă mulți au uitat de agricultură și de mecanica de bază. Teoriile lansate în ultima perioadă sunt aparent adaptate unei realități care va revoluționa, în timp foarte scurt, lumea pe care o cunoaștem astăzi, dar nu toate sunt corelate cu nevoile și cu posibilitățile reale de continuare a funcționării unor sectoare economice de bază, care nu vor fi înlocuite prea simplu.
Noile investiții, în aproape toate sectoarele de activitate, sunt îndreptate către digitalizare și inteligență artificială, energie regenerabilă și cercetare. În industria producătoare de mașini, de exemplu, marile branduri își modifică planificarea strategică pentru următorul deceniu, după ce s-a lansat teoria conform căreia nu vor mai exista, în curând, autoturismele clasice. Totuși, nu se ține cont de nevoia transporturilor de mare tonaj, care nu poate fi nici ignorată, nici înlocuită prea curând cu mașini autonome, alimentate de la soare. Astfel, cei care s-au gândit deja să investească în specialiști din sectorul IT și să renunțe la muncitorii calificați care acum lucrează în fabrici, sau chiar la ingineri, ar putea avea o surpriză neplăcută, dacă vor constata că transformarea lumii nu se va face, de fapt, atât de rapid cum se preconizează astăzi. Unii analiști arată că noile tendințe ar putea fi nocive, peste câțiva ani, dacă vor fi mai mulți specialiști în noile tehnologii decât în cele clasice, iar unii mari producători din industria auto ar putea înregistra mari pierderi nu pentru că n-au investit în noile tehnologii la fel de mult ca rivalii lor din piață, ci tocmai pentru că au ignorat producția „clasică”, mizând pe o evoluție rapidă a mașinilor electrice, autonome și pe bază de energie regenerabilă. Această orientare care a captat atenția multor cercetători, mai ales pentru că există semne clare ale posibilității de implementare, în scurt timp, poate fi distructivă pentru cei care au luat deja decizia de a ignora nevoia de specialiști „clasici” – muncitori și ingineri. Pentru că, practic, nu se va putea renunța prea ușor la camioane, basculante, betoniere sau utilaje agricole mari, iar acestea nu par a putea fi înlocuite prea repede cu unele electrice.
Mirajul autonomiei și blocajul dictat de hackeri
În ultimii ani, atacurile hackerilor au demonstrat că și navele maritime de mare tonaj pot fi atacate simplu, și blocate în larg, în lipsa alternativei mecanice clasice. Astfel de incidente s-au înregistrat din 2015, iar astfel se demonstrează că fără specialiști care să poată pune în funcțiune sistemele mecanice, se pot pierde războaiele cu noua tehnologie. De aici derivă, pe de o parte, nevoia de a se investi în continuare în vechile specializări, chiar dacă se finanțează, în paralel, cele noi, cu experții de care este nevoie, iar pe de altă parte, necesitatea de a avea „hackeri buni” și de a investi în cyber security. Specialiștii în aceste domenii vor deveni, foarte curând, indispensabili, pentru orice companie sau chiar pentru administrația statelor, într-o eră a noilor tehnologii.
Investiții în analiști și vizionari
La fel de importanți sunt deja cei care pot analiza situația pieței și a inovației în continuă evoluție, astfel încât să poată preveni mari falimente. Fără acești specialiști în Business&Competitive Intelligence, care să poată înțelege mișcările și transformările foarte rapide ale economiei, mute dintre companii vor da faliment. Nu se va mai putea lucra fără consultanță de specialitate în aceste domenii-cheie, tocmai pentru că piața a intrat deja într-un ritm foarte alert al transformărilor succesive și nu se poate miza, ca până acum, pe „inerție”.
Pentru a face față provocărilor viitorului și chiar celor din prezent, școala și formarea profesională va avea nevoie de o redirecțiomare către dezvoltarea gândirii critice și a gândirii laterale, simultan, astfel încât să poată forma viitorii analiști, capabili să descopere în timp util transformările din sectoarele economiei. Cele mai dezavantajate vor fi companiile și statele cu puțini analiști capabili să „ghicească viitorul”, pentru că acelea vor face alegeri greșite și vor avea de pierdut. Toate posturile de conducere „clasice” din companii par că au ajung la „final de carieră”, tocmai pentru că mai importanți vor fi cei care vor ști să facă strategii adaptate noilor condiții de transformare a industriei, decât vechii manageri care-și permiteau, până de curând, să ia și decizii greșite sau să nu țină cont de analizele experților.
Mercedes Benz a „pus pe jar” întreaga industrie auto, după ce a lăsat să se înțeleagă faptul că nu se va mai putea miza pe producția „clasică” de automobile, iar cei care nu se vor adapta noilor tehnologii vor da faliment în scurt timp.