Conform datelor INS, la mijlocul anului trecut, cheltuielile de consum reprezentau circa 62% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, iar aproximativ 35% și, respectiv 16% din acestea erau reprezentate de cheltuielile privind produsele agroalimentare și, respectiv, locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili. Acestea din urmă au înregistrat rate anuale de creștere accelerată în perioada recentă, înregistrând în iunie 2022 o majorare de circa 18% față de iunie 2021. După șocul generat de pandemia COVID-19, aceste evoluții pun o presiune suplimentară asupra capacității de plată a gospodăriilor populației, cu precădere în cazul celor mai vulnerabile, subliniază BNR în ultimul său raport privind inflația.
Prețurile au crescut mai repede, comparativ cu veniturile
Diferența dintre ratele anuale de creștere ale cheltuielilor și veniturilor medii lunare ale gospodăriilor s-a majorat considerabil în ultima perioadă, în contextul în care cheltuielile populației au crescut mai rapid pe fondul scumpirilor, comparativ cu veniturile gospodăriilor. „Conform celor mai recente date ale INS, în T2/2022, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au fost de 5.375 de lei, iar veniturile - de 6.241 de lei. Veniturile totale ale gospodăriilor sunt reprezentate în proporție de 68% de câștiguri salariale. Deși câștigul salarial mediu net a înregistrat o creștere anuală de 12,8 % în august 2022, indicele câștigului salarial real, calculat ca raport între câștigul salarial mediu net și indicele prețurilor de consum, a fost subunitar în august 2022 (97,8% față de august 2021). Acest fapt evidențiază o creștere mai rapidă a prețurilor de consum comparativ cu cea a veniturilor medii nete”, se precizează în raportul citat. Totodată, conform datelor Eurostat aferente anului 2021, circa 10% din populația României a întâmpinat dificultăți în a-și încălzi locuința. Având în vedere creșterile anuale importante ale prețului gazelor naturale (+70 %, septembrie 2022) și, respectiv, ale energiei electrice (+24 %), este de așteptat ca această pondere a populației care se confruntă cu dificultăți de încălzire a locuințelor să se majoreze semnificativ în cursul anului curent.
Dobânda variabilă ROBOR la 3 luni i-a lovit mai tare pe debitori
Prelungirea conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, evoluțiile macroeconomice marcate de o rată ridicată a inflației și o creștere economică revizuită în scădere, precum și înăsprirea condițiilor financiare sunt de natură de a crește riscul de credit aferent sectorului populației în perioada următoare, apreciază BNR. În prima jumătate a anului 2022, ponderea îndatorării populației în PIB a înregistrat o scădere anuală de 1% față de prima jumătate a anului 2021, situându-se la 14,9% în iunie 2022. Îndatorarea totală a populației a continuat tendința ascendentă și în prima jumătate a anului 2022, însă într-un ritm mai puțin alert de la raportul BNR anterior, pe fondul evoluțiilor recente privind ratele de dobândă ridicate și al creșterii incertitudinii privind evoluția economică. Ponderea însemnată a împrumuturilor ipotecare cu rată de dobândă variabilă implică un risc considerabil de rată a dobânzii și rămâne un motiv de îngrijorare în perioada următoare. Pe acest segment, 83% din volum, respectiv 82% din numărul creditelor, sunt acordate cu dobândă variabilă pe toată durata creditului (septembrie 2022). Pentru 45% din volumul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă indicele de referință este IRCC, pentru 30% - ROBOR la 3 luni și pentru 11% EURIBOR - la 3 luni. Potrivit analizei BNR, debitorii ale căror credite au fost acordate cu dobândă variabilă ROBOR la 3 luni sunt mai vulnerabili în fața creșterilor de dobândă, pentru că ei înregistrează un grad de îndatorare semnificativ mai crescut față de creditele acordate cu IRCC după implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare (1 ianuarie 2019). În cazul creditelor de consum acordate populației, impactul majorării ratelor dobânzii este limitat, datorită proporției crescute a creditelor cu rată de dobândă fixă și a maturității reziduale reduse a portofoliului.
Potrivit unui sondaj realizat în septembrie 2022 de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor (CSALB) în parteneriat cu Finzoom.ro, bugetul consumatorului român este afectat în primul rând de scumpirea alimentelor și a facturilor la utilități, urmată de creșterea dobânzilor la rate.
Suspendarea ratelor bancare, o greșeală pentru mulți
După izbucnirea pandemiei de COVID-19, cei cu credite au putut apela la suspendarea plății ratelor, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/2020. Ulterior, ei au putut apela la o nouă perioadă de suspendare a plății ratelor conform OUG nr. 90/2022, motivată de contextul actual de creștere a prețurilor, în special la alimente și utilități. Noul moratoriu de amânare a ratelor nu a beneficiat însă de aceeași popularitate ca în cazul celui implementat la debutul perioadei pandemice, fiind înregistrate solicitări de suspendare a obligațiilor de plată pentru numai 0,1% din volumul creditelor ipotecare, respectiv 0,2% din cel aferent creditelor de consum, față de 9%, respectiv 12% în anul 2020. „Experiența a arătat că debitorii care și-au amânat ratele în baza moratoriului anterior (OUG nr. 37/2020) au înregistrat o deteriorare semnificativă a capacității de plată, respectiv rata de neperformanță pentru expunerile totale suspendate la plată se ridică la circa 11%, în timp ce pentru creditele nesuspendate se situează sub nivelul de 3% (septembrie 2022). Totodată, 30% din expunerile neperformante provin din creditele pentru care s-a solicitat moratoriu. Prin urmare, un risc important rămâne legat de evoluția calității creditelor pentru care s-a apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG nr. 37/2020, la care se adaugă și creditele cu plata ratelor amânată conform OUG nr. 90/2022”, subliniază BNR în raportul său.