E uneori firesc să fie așa, primăvara vine cu un pachet mare de schimbări în metabolism, atmosferă, ritm, așa că e normal să fim oarecum bulversați.
Ce este astenia de primăvară? Astenia e un termen clinic ce înseamnă oboseală. În mod particular nu este o boală, ci un simptom, care poate să fie cauzat de probleme fiziologice sau de probleme psihologice, dar poate să vină și din cauza stresului, a muncii, a burnout-ului. Nu se știe deocamdată ce cauzează astenia de primăvară. Nu există explicații științifice adică, dar există diverse supoziții. Schimbările meteorologice pot să fie una dintre cauze. Corpul trebuie să se adapteze la noile temperaturi și la noua luminozitate, la presiunea atmosferică și la umiditate. De asemenea, pentru că ziua este mai lungă, de obicei dormim ceva mai puțin. Primăvara vine și cu un sezon nou de alergii, la polen și la alte particule. Din statistici reiese că aproape un sfert din populație suferă de rinite alergice care pot să producă oboseală.
Potrivit statisticilor, cam 2% din populație suferă real de astenie la începutul primăverii. E o afecțiune care ne poate impacta destul de mult programul zilnic, căci ne concentrăm greu, avem pierderi de memorie, ne simțim permanent obosiți. De obicei trece în câteva zile, dar sunt simptome pe care ar trebui să le luăm în serios, dacă prezența lor se prelungește. Printre acestea se numără:
-
somnolență și oboseală în timpul zilei
-
lipsă de energie
-
probleme cu somnul
-
anxietate
-
iritabilitate
-
lipsa apetitului
-
scăderea libidoului
-
dureri de cap
-
lipsa motivației
-
probleme de concentrare
-
tensiune scăzută
În mod normal, aceste simptome ar trebui să se amelioreze de la sine și să dispară în maximum două săptămâni. Specialiștii au însă câteva sfaturi, pentru a putea ține fenomenul sub control.
-
Încercați să mențineți o dietă echilibrată. E nevoie de vitamine, e nevoie de minerale, de asemenea de legume și de produse bogate în fibre. Cât despre cele de origine animală, e bine să mâncăm mai mult pește și carne slabă. Mâncarea grea, de iarnă, grăsimile, untura, erau pe vremuri utilizate în timpul iernilor grele, cu ger, în care oamenii stăteau mult în frig. Acum iarna nu mai e la fel și cu atât mai mult trebuie să renunțăm la aceste produse când vremea începe să se încălzească. Există, de asemenea, alimente care stimulează producția de serotonină, cum ar fi cerealele, peștele gras, uleiul de măsline, alunele, semințele de floarea soarelui.
-
Hidratați-vă. Cel puțin 2 litri de apă pe zi, după unele formule, altele calculează funcție de greutatea corpului, oricum ar fi apa este importantă, hidratarea, la fel. Atenție, nu calculați aici sucurile și alte lichide care conțin zahăr.
-
Încercați să dormiți 8 ore pe noapte. Sigur, aceasta e o recomandare standard, de asemenea, e bine să dormim cât de mult putem. Omul e singura ființă care își strică programul de somn și care nu respectă ritmurile firești de odihnă
-
Stabiliți-vă o rutină sănătoasă, pe care să o și urmați. Încercați să vă culcați la aceeași oră, să vă treziți la aproximativ aceeași oră, la fel, să aveți niște ore previzibile de masă. Rutina ne poate deranja când este vorba de anumite situații, dar în general este bine să avem niște repere în special pentru nevoile zilnice. Mulți oameni se plâng, spre exemplu, că nu au timp să mănânce, dar dacă ne-am propune și impune ca, spre exemplu, între 13.00 și 13.30 luăm masa, în scurt timp vom fi capabili să ne organizăm și timpul în așa fel încât să avem acest interval liber.
-
Faceți mișcare. Chiar dacă este vorba despre mers pe jos sau câteva exerciții de streching făcute dimineața, e bine să îi dăm corpului posibilitatea să fie folosit. Nu e nevoie de ore în șir, spre exemplu japonezii fac un simplu exercițiu, de câteva minute, difuzat la radio în fiecare dimineață încă de acum aproape 100 de ani. Radio Taiso se numește programul și se difuzează în fiecare dimineață la ora 6.30. Căutați-l pe internet, există și pe YouTube și poate fi făcut de oricine, la orice vârstă și în aproape orice condiție fizică. Dacă îl faceți și cu geamul deschis, ca să permiteți plămânilor să se oxigeneze, cu atât mai bine.
Există și unele suplimente care pot fi luate în această perioadă, dar aici cel mai bine este să luați legătura cu medicul curant. Printre sursele de hrană care ne pot oferi energie, nu uitați de alimentele verzi și de cele care apar acum, de sezon. De asemenea, lintea e o sursă foarte bună de fibre, vitamina B și minerale. Quinoa este considerată un superaliment, bogată de asemenea în fibre, magneziu, acid folic și un conținut ridicat de proteine. Un alt avantaj al său e că se absoarbe greu în organism, motiv pentru care eliberarea de energie se face pe termen mai lung.