x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Procurorii de la CSM fac jocurile #rezist, punct cu punct

Procurorii de la CSM fac jocurile #rezist, punct cu punct

de Ion Alexandru    |    13 Mar 2026   •   08:20
Procurorii de la CSM fac jocurile #rezist, punct cu punct
Sursa foto: Procurorii din CSM, acuzați că urmează instrucțiunile #rezist

Presiunile politice ale ONG-urilor, exercitate inclusiv asupra președintelui, continuate instituțional. Candidata selectată de Ministerul Justiției pentru șefia Parchetului General, aviz negativ

Activiștii ONG-urilor #rezist ordonă, iar Secția pentru Procurori de la CSM execută. Cel puțin, așa arată lucrurile, după ce, ieri, propunerea de numire în funcția de procuror general al PÎCCJ a Cristinei Chiriac a fost avizată negativ. Mai mult, nici propunerea privind numirea ca adjunct al procurorului general a actualului șef al DNA, Marius Voineag, nu a fost validată, deoarece au existat trei voturi „pentru” și trei „împotrivă”, urmând ca procedura să fie reluată. Atât Cristina Chiriac, cât și Marius Voineag sunt declarați drept „inamici” de activiștii #rezist, așa cum este și cazul lui Alex Florența, actualul procuror general al PÎCCJ, a cărui numire în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT s-a lovit de același blocaj la vot, în ședința de miercuri a CSM. De asemenea, miercuri, și cea de-a doua numire ca adjunct al șefului DIICOT a lui Gill Julien Grigore Iacobici a fost respinsă de procurorii din CSM, nici acesta nefiind agreat de ONG-urile #rezist.

Într-o coordonare aproape perfectă cu agenda ONG-urilor #rezist, al căror plan, pus în aplicare încă din luna decembrie a anului trecut, vizează acapararea celor mai înalte funcții de la nivelul parchetelor din România, cinci dintre cei șase membri ai Secției pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii au avizat, ieri, negativ propunerea formulată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a actualei procuroare-șefă a DNA - Serviciul Teritorial Iași, Cristina Chiriac.

Potrivit minutei ședinței de ieri, „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Cristina Chiriac, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Iași. (1 vot da, 5 voturi nu)”.

Chiar din timpul interviului organizat, cei care servesc, voluntari sau nu, agenda #rezist din interiorul CSM au agasat-o pe Cristina Chiriac cu întrebări despre acuzații apărute în mijloacele de comunicare apropiate acestei mișcări. 

 

Chestionată pe teme ridicate de adversarii săi

Spre exemplu, ea a fost întrebată despre suma de aproximativ un milion de euro menționată în declarația sa de avere, sumă despre care un reprezentant al Consiliului a spus că nu ar avea o justificare clară din veniturile declarate. Cristina Chiriac a explicat că „a fost doar o eroare materială în redactarea declaraţiei de avere pe anul 2024, în sensul că platforma ANI nu recunoaşte virgula, am pus virgula, nu a recunoscut virgula, recunoaşte doar punctul. Dar această declaraţie de avere poate fi foarte uşor verificată prin compararea cu declaraţia de avere a soţului meu, titularul de cont este soţul şi poate fi verificată şi cu extrasul de cont care exista la momentul în care am completat declaraţia de avere”, a afirmat Cristina Chiriac.

Ea a precizat că a transmis deja documentele către Agenția Națională de Integritate pentru corectarea situației. „Am solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate, am trimis dovezile şi am solicitat să opereze modificările necesare. Nu ştiu dacă m-am încadrat în termenul de rectificare, dar măcar să aibă în vedere acest aspect”, a declarat Cristina Chiriac.

 

Omul lor nu a fost selectat

Agenții de influență ai USR, precum și celebrele ONG-uri #rezist Declic, Corupția Ucide, Alternativa Timișoara și altele, care au declanșat, încă din luna decembrie a anului trecut, odată cu apariția în spațiul public a filmului Recorder, o operațiune de destructurare a sistemului de justiție din România, începând cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, dar și cu conducerea Curții de Apel București. Vizate sunt și actualele conduceri ale DNA și ale Parchetului General. Această operațiune are ca scop final impunerea unor procurori-șefi ai marilor parchete care achiesează agenda #rezist.

În acest sens, la selecția organizată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, și-au depus candidaturile și câțiva procurori apropiați de mișcarea #rezist, cel mai elocvent exemplu fiind al procurorului militar Bogdan Pîrlog, care viza chiar șefia Parchetului General. Chiar înainte ca ministrul Justiției să anunțe rezultatul selecției, ONG-urile #rezist și influencerii de pe rețelele de socializare i-au cerut președintelui Nicușor Dan să nu cumva să numească procurorii propuși. Iar după ce au aflat că Pîrlog a fost descalificat, protestele sau mutat chiar la poarta Palatului Cotroceni.

 

O singură propunere a trecut

Mesajul a fost, iată, recepționat „corespunzător” de Secția pentru Procurori de la CSM, care execută întocmai ceea ce au solicitat, cu titlu imperativ, ONG-urile #rezist. Dacă, marți, Secția pentru Procurori de la CSM a validat, cu unanimitate de voturi, numirea lui Horațiu Miron în funcția de procuror-șef al DIICOT - Miron nefiind contestat de ONG-uri -, începând de miercuri lucrurile sau schimbat la 180 de grade.

Gill Julien Grigore Iacobici, propunerea ministrului Marinescu pentru funcția de adjunct al șefului DIICOT a fost respinsă, cu cinci voturi la unu. Iacobici a fost contestat de #rezist și, drept consecință, a fost picat de CSM. De asemenea, tot miercuri, pentru a doua funcție de adjunct al șefului DIICOT a fost propus actualul procuror general al PÎCCJ, Alex Florin Florența. Propunerea nu a picat, ci s-a generat un blocaj. Trei membri CSM au votat pentru, alți trei au votat împotrivă, motiv pentru care s-a dispus reluarea votului pentru ședința de ieri. Când, din nou, rezultatul a fost de trei la trei, motiv pentru care chestiunea va fi luată în discuție într-o a treia ședință.

Ei, bine, același lucru s-a întâmplat, ieri, și cu propunerea lui Radu Marinescu pentru ocuparea funcției de procuror general adjunct al PÎCCJ, în persoana lui Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA. El a fost intervievat, după care votul a fost de trei „pentru” la trei „împotrivă”. Iar situația va fi tranșată, de asemenea, într-o ședință viitoare. Atât Florența, cât și Voineag sunt declarați inamici de către #rezist.

 

Urmează, săptămâna viitoare, avizarea conducerii DNA

Având în vedere modul în care acționează Secția pentru Procurori de la CSM, este previzibil ca luni, când ar trebui să se încheie procesul de avizare, și propunerile făcute pentru funcțiile de procuror-șef și de procurori-șefi adjuncți ai DNA să fie avizate negativ sau cel puțin să fie tergiversate.

Pentru șefia DNA candidează procurorul Viorel Cerbu, un vechi anchetator pe placul „Binomului”, dar care, din motive necunoscute încă, a intrat în dizgrația celor de la #rezist. Iar odată propus pentru această funcție, activiștii se opun vehement și numirii sale. 

Conform legii, în cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în cadrul căruia sunt avute în vedere şi aspectele reţinute în avizul CSM. Mai departe, în urma acestui al doilea interviu, ministrul Justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de numire.

×
Subiecte în articol: procurori CSM jocuri rezist
Parteneri