Practic, românii care nu-și vor mai achita facturile la apă, gunoi sau gaze nu vor mai putea fi executați silit. Această soluţie „se impune a fi luată de către statul român pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care, în actualul context economic, se află în imposibilitatea de a-şi achita facturile”, spun cei 27 de parlamentari AUR, care au înregistrat la Senat o propunere legislativă în acest sens.
Un proiect legislativ pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice (51/2006) şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (241/2006), susținut de 27 de parlamentari AUR, prevede că facturile emise pentru serviciile de utilităţi publice, precum și facturile individuale pentru servicii de alimentare cu apă şi de canalizare „nu constituie titlu executoriu”.
Soluţia menţionată „se impune a fi luată de către statul român pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care, în actualul context economic, se află în imposibilitatea de a-şi achita facturile”, susțin inițiatorii proiectului de act normativ.
Risc de executare silită
Conform legislației actuale, facturile pentru serviciile comunitare de utilități publice (alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, salubrizarea, alimentarea cu energie termică, alimentarea cu gaze naturale etc.) constituie titlu executoriu.
Aşadar, utilizatorii acestor servicii sunt obligaţi, practic, să achite contravaloarea lor, sub ameninţarea executării silite, „chiar şi în contextul în care un număr ridicat de cetăţeni români primesc facturi care conţin erori de calcul şi consum în beneficiul exclusiv la operatorului”, arată parlamentarii în expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă.
Potrivit acestora, într-o astfel de situaţie, oamenii devin vulnerabili şi sunt expuși „riscului de a achita sume suplimentare de bani pentru soluţionarea dosarului de executare, în lipsa fondurilor necesare achitării facturilor emise de către operatori, situaţie care în actualul context economic nu mai poate fi tolerată”.
Soluţia corectă, consideră aleșii AUR, nu poate fi alta decât revenirea la procedura de recuperare a eventualelor datorii în instanţele de judecată, ţinând cont în principal de faptul că utilizatorul beneficiază de prestarea unui serviciu, în baza unui act juridic bilateral.
O astfel de modificare nu afectează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, fiind, dimpotrivă, „o reparare a unei situaţii în care cetăţeanul a fost şi este expus unor riscuri, în faţa operatorilor” care emit facturile pentru utilități.
Condiţiile contractuale nu pot fi negociate de cetățeni
Printre argumentele aduse de inițiatori în favoarea acestei modificări legislative se regăsește și faptul că cetățenii nu pot negocia condițiile contractuale cu furnizorii de servicii de utilități publice.
„Nu trebuie omis faptul că, în marea majoritate a cazurilor, contractele încheiate între operator şi utilizator sunt contracte standard, menite să protejeze în special operatorul persoană juridică, iar detaliile juridice şi tehnice sunt deseori greu accesibile utilizatorului.
Această situaţie contribuie suplimentar la raportul disproporţionat dintre părţi, obligând utilizatorul să adere la unele condiţii contractuale prestabilite şi care, în principal, nu pot fi negociate. Din perspectiva legislaţiei protecţiei consumatorilor şi a jurisprudenţei CJUE în domeniu, reglementarea şi utilizarea de titluri executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, împotriva consumatorilor, trebuie descurajată”, subliniază autorii proiectului.
Din acest motiv, AUR precizează că există îndoieli cu privire la necesitatea ca facturile de utilităţi publice emise consumatorilor de companiile care livrează servicii sau utilităţi publice comunitare în baza unei delegări a serviciului public să aibă caracter de titlu executoriu.
Iniţiatorii proiectului sunt deputaţii George Simion şi Adrian Axinia şi senatorii Claudiu Târziu şi Rodica Boancă.