Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest principiu a stat la baza tuturor programelor de încurajare a tinerilor să facă studii universitare în România și chiar în alte țări, în ideea că vor lucra ulterior în România și vor aduce plusvaloare țării. Inclusiv finanțarea transportului, bursele sociale, Programul „Primul student din familie”, lansat anul trecut, și alte facilități fiscale acordate studenților au fost concepute pentru a crește numărul de tineri care merg la facultate și a scădea rata abandonului universitar. „Ordonanța trenuleț” taie, acum, toate șansele României de a continua aceste programe de încurajare, iar abandonul universitar bate la ușă, chiar din acest an, ceea ce va duce la pierderea unor sume imense din finanțarea per capita a universităților. Rămase fără studenți, multe dintre instituțiile de învățământ superior își vor restrânge drastic activitatea, din luna octombrie.
Uniunile studenților, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR au protestat, imediat după anunțul că li se taie din subvențiile pentru transport și vor fi înghețate bursele. La prima vedere ar putea să pară „un moft”, dacă ținem cont de faptul că studiile în străinătate sunt cel puțin de 10 ori mai scumpe decât la facultățile din România și în afara țării nu vor avea nicio facilitate fiscală tinerii care acum protestează. Dar nu este vorba doar de ei, ci de viitorul României.
Țara noastră este oricum pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în privința procentului de tineri care fac studii universitare și pe primele locuri la abandonul anual al facultăților. Mulți dintre cei care primesc burse sociale se bazau pe transportul gratuit și pe alte facilități acordate de statul român până la 1 ianuarie, iar asociațiile studențești spun că după tăierea fondurilor vor fi foarte mulți obligați efectiv să renunțe la facultate, pentru a se putea întreține.
Noul ministru al Educației, Daniel David, este deja asaltat de studenți, fiind pus într-o poziție ingrată, ca fost rector al UBB Cluj, pentru că istoria Educației se repetă, în relația cu restul Guvernului și mai ales cu Ministerul de Finanțe: chiar dacă ministrul sau Ministerul solicită fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor și plata subvențiilor, Finanțele refuză. Aceeași problemă o are deja noul ministru și cu sistemul preuniversitar, de unde e posibil să plece foarte mulți profesori, după ce li s-au înghețat veniturile și nu se mai dau bani pentru transport, mulți fiind navetiști, în peste 40% din școlile din țară.
Cel mai mare abandon universitar din UE
Universitățile din România sunt deja în criză de studenți, de mai mulți ani, mai ales pentru că în ultimii 10 ani a scăzut constant numărul absolvenților de liceu. Statisticile arată că mai puțin de 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au terminat o facultate, în timp ce media Uniunii Europene este de 43%. De asemenea abandonul universitar se menține, în ultimii ani, la circa 50% în universitățile din România, cu mult peste media UE, la cele trei cicluri de studii, de licență, masterat și doctorat.
Anul acesta s-au înscris la bacalaureat doar 119.000 de absolvenți de liceu din promoția curentă, în timp ce 27.000 de absolvenți nu s-au înscris la examenul final. În 2014 s-au înscris 129.841 de elevi din promoția anului respectiv, reprezentând doar 62% din totalul absolvenților de liceu, dar au fost cu aproape 10.000 mai mulți decât anul acesta. Statisticile arată îngrijorător și în legătură cu abandonul școlar, de la clasa I până la bacalaureat, pentru că în ultimii 10 ani s-au pierdut peste 60.000 de copii anual.
Citește pe Antena3.ro
Chiar dacă în aceeași perioadă a crescut cu 38% numărul celor care s-au înscris la o facultate, la ciclul de licență, a crescut și abandonul universitar, depășind 45% doar la ciclul de licență, unde e cea mai mare cifră și școlarizare din sistemul universitar.
Până acum 5 ani, universitățile din România se bazau pe circa 130.000 de absolvenți de liceu anual, dar numărul s-a redus constant. În 2023 s-au înregistrat cifre record la înscrierea la facultate, în mod surprinzător: 133.504 înscrieri în anul universitar 2023-2024, la ciclul de licență, reprezentând o creștere de peste 38% față de anul 2014, când numărul studenților înscriși în primul an de facultate era de 96.578, dar și cu 6.655 mai mulți decât în anul anterior și cu 9.068 mai mulți decât în anul 2021-2022, conform datelor din partea Platformei Naționale de Colectare a Datelor Statistice pentru Învățământul Superior (ANS). Dar mulți dintre ei au abandonat deja facultatea, după primul an. Una dintre explicații ar fi că din totalul înscrișilor, cei mai mulți au ales mai mult de o facultate, pe care au abandonat-o în scurt timp, iar o parte a studenților care se retrag după primul an este reprezentată de categoria celor care nu-și permit, din punct de vedere financiar, să-și susțină studiile, preferând să muncească pentru a se întreține.
Cei mai afectați sunt tinerii fără bani
În același timp, în ultimii 5 ani a scăzut constant numărul studenților care s-au înscris la masterat și doctorat, păstrându-se la un nivel apropiat de cel al anului 2014. Din acest punct de vedere sunt mai multe explicații. În primul rând, masterate și doctorate au făcut, în ultimii 10-15 ani, mai ales angajații la stat care au avut nevoie de diplome suplimentare pentru a obține bani în plus la salariu. De când s-a restricționat drastic plata sporului de doctorat, mulți dintre cei înscriși au renunțat la studii, în ultimii doi ani, fiind înscriși doar în scopul obținerii sporurilor care nu se mai acordă. „Grosul” studenților la masterate și doctorate a fost reprezentat de funcționari, nu de tinerii absolvenți de facultate, iar cei mai mulți nu mai sunt acum interesați să-și continue studiile, în timp ce tinerii nu au bani suficienți pentru a se întreține în timpul studiilor. Exact această categorie de studenți este acum afectată de tăierile de buget, deși este chiar categoria pe care se bazează universitățile. Dacă acești studenți vor renunța la studii, e foarte posibil ca multe programe de studiu, facultăți sau chiar universități să se închidă, în perioada următoare.
Finanțele nu mai acceptă subvenții
Studenții au mers la Ministerul Educației și la Guvern să depună petiții, au făcut și petiții online, dar totul stă în „pixul” Ministerului Finanțelor care deja a tăiat cheltuielile până la finalul anului, ceea ce afectează și viitorul an universitar. (ANOSR) a solicitat Guvernului României eliminarea prevederilor cuprinse în cadrul proiectului de Ordonanță de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 care elimină reducerea la transportul feroviar pentru studenți, cu excepția rutelor dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studiază.
ANOSR critică dur propunerea Executivului de a modifica, începând cu 1 ianuarie 2025, prevederile art. 128 din Legea nr. 199/2023 privind reducerea de 90%, aplicată până în prezent pentru toate călătoriile cu mijloacele de transport intern feroviar și auto, doar pe distanța dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar, pe tot parcursul anului universitar, respectiv gratuitatea pentru studenții orfani sau proveniți din sistemul de protecție socială.
Studenții au explicat că prin aceste tăieri de fonduri, economia care se face la bugetul statului este infimă, dar pierderile vor fi enorme, pentru România, pe termen scurt, mediu și lung. „De ce este important? Propunerea de eliminare a facilităților acordate studenților vine fără consultarea principalilor actori afectați, și anume studenții. Federațiile naționale care își asumă reprezentarea studenților din întreaga țară cunosc îndeaproape situațiile particulare cu care se confruntă toate categoriile de studenți și nu ar trebui excluse din stabilirea unor măsuri de acest tip”, au scris studenții de la ANOSR în petiția pentru Guvernul României.
Studenții merg și la activități extracurriculare
Ei spun că introducerea unei astfel de limitări reduce semnificativ mobilitatea studenților, atât pentru participarea la schimburi de experiență, cât și pentru participarea la diverse manifestări artistice, culturale, sportive sau științifice, organizate în diferite centre universitare.
„Facilitățile privind accesarea cu reducere a serviciilor de transport feroviar oferă tuturor studenților care urmează programe de studii din România, indiferent de categoriile din care fac parte - etnici români, categorii sociale defavorizate, studenți străini etc. -, posibilitatea de a beneficia de oportunități pe care le pun la dispoziție instituții sau organizații în alte localități decât cele în care studiază, inclusiv stagii de practică sau internshipuri, oferindu-le astfel ocazia de a experimenta contexte cât mai diverse de învățare și formare, inclusiv prin activități extracurriculare sau în contexte nonformale sau informale. Mai mult decât atât, România ar deveni singurul stat european care nu acordă absolut niciun beneficiu privind transportul tuturor studenților înmatriculați la studii cu frecvență, ci doar celor care călătoresc între localitatea de domiciliu și cea în care studiază, fiind în dezacord cu măsuri generalizate la nivel european prin care se sprijină studenții”, mai arată asociația studențească, subliniind că accesul tinerilor la educație depinde de modalitățile prin care aceștia sunt susținuți să-și continue studiile, acestea fiind puternic influențate de posibilitatea acestora de a-și acoperi costurile de trai, inclusiv pe cele de transport în interiorul țării.
La pierderi se trec și investițiile în digitalizare
Studenții se plâng și de faptul că nu vor mai putea cumpăra biletele de tren online, pentru că va trebui să meargă fiecare la casele de bilete din gări sau la agențiile de bilete, să prezinte toate documentele doveditoare, ceea ce va crea haos și cozi interminabile. După introducerea noilor prevederi, statul nu are nici timp, nici bani pentru a crea un soft care să le permită studenților să cumpere bilete online, iar astfel se vor întoarce la ghișeul fizic, ceea ce face inutilă și o mare parte din investiția de până acum în digitalizarea sistemului de plată a biletelor de tren sau ar necesita cheltuirea unei sume mult mai mari pentru a crea un nou soft care costă peste 1 milion de euro.
