Jurnalul.ro Special Anchete Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

de Ion Alexandru    |   

De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această instituire vine la pachet cu restrângerea unei serii importate de drepturi și libertăți, cu efecte încă neștiute asupra economiei. Cu toate acestea, la nivel local, unele autorități publice s-au apucat să facă anumite cheltuieli mai mult decât interesante. Un consiliu județean și câteva primării anunță selecție de proiecte, pe care să le finanțeze nerambursabil, în domeniul cultelor religioase și… al sportului, inclusiv al sportului de performanță. Alte entități ale administrației publice locale, chiar printre cele mai importante din România, nu renunță nici în această perioadă la afacerile obișnuite. Se contractează, în continuare, lucrări pentru amenajarea fântânilor arteziene și se cumpără mobilier stradal de lux, unele piese fiind confecționate din lemn tropical. De asemenea, contractează servicii de toaletare a arborilor. În schimb, aceleași entități renunță la o serie de proiecte referitoare la contractarea unor credite bancare sau la derularea unor contracte care vizează desființarea unor construcții ilegale ori la consolidarea unor instituții publice de învățământ.

 

Mai multe autorități publice locale, invocând situația de urgență generată de epidemia de COVID-19, au decis să finanțeze, cu fonduri nerambursabile de la bugetele locale, o serie de proiecte denumite sociale. Este vorba, în principal, de finanțarea unor proiecte care țin de cultele religioase și de activitățile sportive, unde autoritatea locală vine cu un aport de 90 la sută din valoarea proiectului, în timp ce fundațiile, ONG-urile, persoanele fizice, persoanele juridice fără scop patrimonial și entitățile aparținând cultelor religioase recunoscute prin lege trebuie să asigure restul finanțării.

Prima dintre aceste instituții publice care a anunțat, oficial, chiar în Monitorul Oficial al României, intenția de a finanța nerambursabil astfel de proiecte este Consiliul Județean Iași, anunț făcut în baza programului pentru acordarea de finanțare nerambursabilă în anul 2020 de la bugetul propriu, pentru activități non-profit în interes județean. Astfel, conform anunțului, Consiliul Județean, în temeiul calității sale de autoritate finanțatoare, acordă finanțare nerambursabilă pentru activități non-profit de interes local, iar programul se adresează proiectelor sociale care vizează combaterea și tratarea infecției cu coronavirusul SARS și COVID-19 și pentru diminuarea sau înlăturarea efectelor negative cauzate în rândul populației cu infecția cu coronavirusul SARS și COVID-19.

Sub această motivație, CJ Iași anunță că vrea să selecționeze persoane juridice fără scop patrimonial, persoane fizice sau culte religioase care desfășoară activități sociale, pentru „stimularea implicării ONG-urilor în dezvoltarea de servicii sociale, indiferent de tipul de beneficiar, și oferirea unui suport real, accesibil și capabil să ofere traiectorii care se finalizează integral”. Indiferent ce ar însemna acest lucru, Consiliul Județean Iași vrea să dezvolte pentru aceasta parteneriatele și inițiativele parteneriatelor sociale și ale societății civile pentru îmbunătățirea serviciilor sociale în județ, în vederea „întăririi rolului organizațiilor aparținând cultelor religioase în viața socială a comunității”.

Mult mai clar este factorul financiar al proiectului. Consiliul Județean anunță că suma cu care va contribui, de la bugetul local, este de 300.000 de lei. În urma selecției de proiecte, care va avea loc luna viitoare, Consiliul Județean contribuie cu maximum 90 la sută din valoarea totală eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 25.000 de lei de proiect, în timp ce beneficiarii trebuie să cofinanțeze încă zece procente.

 

Rețeta, multiplicată la nivel de primării

Rețeta nu este utilizată exclusiv la Iași. Tot oficial, comuna Doftana, județul Prahova, face, la rândul ei, cunoscută intenția de a atribui o finanțare nerambursabilă, pentru anul în execuție financiară 2020, pentru a finanța domeniul… sport. Suma alocată de la bugetul local este, pentru acest an, 40.000 de lei, aprobată conform bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2020 în domeniul sportului. Aflăm că durata-limită pentru depunerea propunerilor de proiect este 28 aprilie 2020, iar selecția și evaluarea proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile urmează să se facă de o comisie de evaluare în zilele de 29 și 30 aprilie.

O altă autoritate publică implicată în acest gen de finanțări este Primăria comunei Simian, din județul Mehedinți, care vine cu două anunțuri în acest sens. Primul este lansarea unei invitații către persoanele fizice și către persoanele juridice fără scop patrimonial, către cultele religioase recunoscute conform legii de pe teritoriul comunei Simian, să depună oferte în scopul atribuirii unor contracte de finanțare nerambursabilă în domeniul cultelor religioase.

Suma totală pusă la bătaie de această autoritate locală, susținută de la bugetul local, este de 50.000 de lei, iar durata proiectelor ce vor fi aprobate este până în luna decembrie a anului în curs.

Al doilea anunț al Primăriei comunei Simian se referă la invitația făcută persoanelor fizice și juridice fără scop patrimonial, cultelor religioase de pe teritoriul localității să depună oferte în scopul atribuirii unor contracte de finanțare nerambursabilă în domeniul sportului. Sursa de finanțare de la bugetul local, pentru acest scop, este de 20.000 de lei, iar programul durează, de asemenea, până în luna decembrie a acestui an.

Finanțare pentru domeniul sportiv asigură, în această perioadă de pandemie, și orașul Hârlău, care anunță finanțarea nerambursabilă de proiecte în cadrrul programului sportiv de utilitate publică „Promovarea sportului de performanță”. Propunerile de proiecte sunt așteptate să fie depuse de „structurile sportive fără scop patrimonial lucrative din orașul Hârlău”. Bugetul local pune la bătaie 100.000 de lei, iar data-limită de depunere a ofertelor este 4 mai 2020.

Pe lista instituțiilor publice locale care anunță finanțări nerambursabile se află și Primăria orașului Mediaș, care invită persoanele fizice și persoanele juridice fără scop patrimonial, respectiv asociațiile și fundațiile să depună oferte în scopul atribuirii unor contracte de finanțare nerambursabilă pentru domeniul… culte. Suma totală de finanțare de la bugetul local este de 200.000 de lei.

 

Primăria lui Boc și-a anulat o parte din investițiile publice. Nu însă și contractul pentru fântâni și cișmele

Mai multe contracte de achiziții publice care vizau obiective de investiții în municipiul Cluj-Napoca, păstorit de ex-premierul PDL Emil Boc, actual membru al Partidului Național Liberal, au fost anulate. Printre acestea se numără și contractarea unui credit în valoare de 400 de milioane de lei, reprezentând o finanțare rambursabilă. Contractul de credit dorit de primărie ar fi trebuit să se deruleze pe o perioadă de 30 de ani (360 de luni), însă achiziția a fost anulată, deoarece „au fost depuse numai oferte inacceptabile sau neconforme”, potrivit unei notificări inserate în anunțul de atribuire anulat.

Altă investiție, în sumă de 1.980.960 de lei fără TVA, pe care intenționa să o facă Primăria Cluj-Napoca, era pentru a achiziționa echipamente constând în pachete software și sisteme informatice pentru proiecții video și cinematografice, necesare dezvoltării laboratorului aferent proiectului „Cluj Future of Work”.

Primăria lui Emil Boc a renunțat, de asemenea, la investiția privind procurarea a 18 stații de autobuz cu acoperișul verde. Inițial, autoritatea contractantă anunța derularea unei proceduri simplificate, în urma căreia ar fi trebuit să achite de la bugetul local suma de 631.043,76 de lei fără TVA. Din aceasta, 202.764,72 lei fără TVA ar fi costat șase stații cu acoperișul verde, fără pereți laterali, iar suma de 428.272,04 lei fără TVA ar fi trebuit să fie cheltuită pentru 12 stații cu acoperișul verde, prevăzute cu pereți laterali.

O investiție la care, de asemenea, Primăria Cluj-Napoca, a renunțat, viza încheierea unui acord-cadru având ca obiect execuția unor lucrări de desființare a construcțiilor executate nelegal de persoane fizice sau persoane juridice pe domeniul privat al acestora. Valoarea contractului anulat se ridica la suma de 2.324.507,24 de lei fără TVA.

Primăria Cluj-Napoca a mai economisit, în același mod, suma de 2.667.369,85 de lei fără TVA, pe care intenționa să o atribuie pentru achiziția de servicii de proiectare și de execuție a lucrărilor pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea și extinderea Skatepark Rozelor” din municipiu. Metoda de atribuire operată în acest contract era selecția de oferte prin procedură simplificată.

Totuși, primăria condusă de Emil Boc nu a renunțat la o investiție pe care, probabil, o consideră de maximă urgență. Ca și colegul de la Timișoara, Nicolae Robu, a atribuit, în 18 martie, un contract în valoare de 793.900 de lei fără TVA, pentru… întreținerea și reparația curentă a fântânilor arteziene, a cișmelelor și flăcărilor comemorative din municipiul Cluj-Napoca, inclusiv pentru montarea unor cișmele în locații noi. Compania care a încasat acest contract la vreme de pandemie se numește SC Fountain Design SRL.

 

 

La Constanța, primăria cumpără bănci din lemn tropical, prevăzute cu led

Nu toate autoritățile locale strâng cureaua la vreme de pandemie. Primăria Municipiului Constanța, spre exemplu, anunța, la sfârșitul săptămânii trecute, că organizează o procedură de achiziție și montare de mobilier urban, în valoare totală de 3.251.878,64 de lei fără TVA. Conform anunțului publicat pe Sistemul Informatic al Achizițiilor Publice, aceste cheltuieli au fost împărțite pe loturi.

Astfel, se achiziționează coșuri de gunoi, bănci de odihnă din lemn tropical, bănci cu led și jardiniere de formă circulară.

Pentru coșurile de gunoi, autoritatea contractantă este dispusă să plătească 1,7 milioane de lei fără TVA. Pentru băncile din lemn tropical, bugetul prevăzut se ridică la 1,3 milioane de lei fără TVA, în timp ce pentru bănci cu led și jardiniere de formă circulară urmează să cheltuiască suma de 80.000 de lei fără TVA. Termenul-limită pentru primirea cererilor de ofertă este 6 mai 2020.

Dacă această afacere se află încă în procedură de atribuire la Constanța, mai există cel puțin una care deja a fost consumată prin semnarea unui contract. Astfel, în 28 martie, respectiv sâmbătă, Primăria Municipiului Constanța a atribuit un contact în valoare de 6.785.183 de lei fără TVA pentru achiziția serviciului de tăiere, toaletare și tăiere de corecție a arborilor din oraș. Compania care a încasat contractul este SC Pomacast SA.

Există însă și o afacere la care Primăria Municipiului Constanța a renunțat. Autoritatea contractantă a anulat o achiziție, estimată la 8.214.685,82 de lei fără TVA, prin care intenționa să contracteze lucrări privind execuția construcției aferente proiectului „Creșterea eficienței energetice a Liceului Teoretic Ovidiu”.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri