În timp ce astăzi există mai degrabă obişnuinţa de a afişa zâmbete sincere în fotografii, cele de odinioară nu par să afişeze decât mine disperat de neutre. Această diferenţă de atitudine se explică printr-o constrângere tehnică, scrie Direct Matin.
Când a apărut arta fotografiei în secolul al XIX-lea, aparatele din acea epocă, foarte rudimentare, necesitau un timp de expunere substanţial pentru a capta lumina. Pentru a apărea cu claritate în poză, subiecţii erau constrânşi să rămână nemişcaţi pentru o lungă perioadă de timp.
Opt ore, de exemplu, au fost necesare pentru a face prima fotografie din istorie, realizată în 1826. Această fotografie reprezintă a aripă din proprietatea pionierului fotografiei, francezul Joseph Nicéphore Niépce.
Treisprezece ani mai târziu, fotograful Louis Daguerre a reuşit să reducă acest timp la aproximativ cincisprezece minute, dar tot era dificil de menţinut un zâmbet spontan o perioadă atât de lungă de timp, potrivit Agerpres.
Boulevard du Temple by Daguerre