Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Decontări ilegale din cota pe dizabilitate.

Decontări ilegale din cota pe dizabilitate.

Produse și servicii intermediate, vândute de unități protejate ca și produse proprii, deși legea le interzice.

Pentru ca ne dorim sa oferim partenerilor nostri informatii precise si actuale, am solicitat o opinie juridica cu privire la decontarea legala a achizitiilor de la unitatile protejate. Primim din ce in ce mai multe semnale ca exista foarte multe unitati protejate care ofera spre vanzare produse si servicii intermediate de la alte societati comerciale, iar companiile cu peste 50 de angajati deconteaza aceste achizitii din taxa pe dizabilitate. Aceasta practica contravine legilor in vigoare si mai mult, denatureaza scopul legii care are ca obiectiv, integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati.

Prin Legea nr. 193/2020 s-au adus modificari si completari Legii nr. 448/2006, dupa cum urmeaza:

La articolul 78, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(3) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la alin. (2), pot opta pentru una dintre urmatoarele obligatii:

  1. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
  2. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentand diferenta pana la nivelul sumei prevazute la lit. a) sa achizitioneze, pe baza de parteneriat, produse sau servicii realizate prin ACTIVITATEA PROPRIE A PERSOANELOR CU HANDICAP angajate in unitati protejate autorizate.

 

NOTĂ: Singurul tip de intermediere permis, este doar pentru unitățile protejate care operează ca secții interne în cadrul unui ONG, dar atenție, această intermediere se face doar cu produse sau servicii realizate prin ACTIVITATEA PROPRIE A PERSOANELOR CU HANDICAP angajate la alte unitati protejate autorizate. Prin urmare, acestea nu au voie să comercializeze produse care fac obiectul unui comerț cu operatorii clasici din piață.

 

Baza legală este:

 

2^1. La articolul 78, dupa alineatul (4^1) se introduc doua noi alineate, alineatele (4^2) si (4^3), cu urmatorul cuprins:

(4^2) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) lit. b) unitatile protejate autorizate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap, care pot desfasura si activitati de vanzari si/sau intermedieri, cu conditia ca minimum 75% din profitul obtinut sa fie destinat programelor de integrare socioprofesionala pentru persoanele cu handicap din organizatiile respective. Aceste unitati au obligatia prezentarii unui raport financiar la fiecare inceput de an, din care sa rezulte cum au fost utilizate fondurile obtinute prin activitatea comerciala.(4^3) Activitatile de intermedieri prevazute la alin. (4^2) se refera numai la produse si/sau servicii oferite de catre o alta unitate protejata autorizata potrivit dispozitiilor prezentei legi.

 

În continuare, ne propunem să analizăm conceptele cu care operăm în acest domeniu prevăzute de Legea 448/2006 și să exemplificăm unele proceduri de functionare pentru a fi în acord cu prevederile legii în vigoare.

Propria activitate a persoanei cu handicap angajate in cadrul unitatii protejate autorizate reprezinta ansamblul activitatilor realizate integral sau partial de persoana cu dizabilitate, in scopul obtinerii produsului comercializabil sau in scopul prestarii serviciului.

 

Produsul comercializabil in cazul unitatilor protejate, reprezinta bunul material obtinut prin prelucrarea materiilor prime in procesul de productie, realizate la sediul / punctul de lucru autorizat al unitatii protejate, prin propria activitate a persoanei cu handicap.

 

Marfurile implicate in procesul de productie, nu pot fi decontate de catre clienti conform art. 78, aliniatul 3, punctul b) din Legea 448/2006. Daca un produs finit, implica in procesul de productie atat materii prime, consumabile, cat si marfuri, unitatea protejata trebuie sa emita 2 facturi pentru clientul final, din care una deductibila conform art. 78, aliniatul 3, punctul b), pentru materii prime, consumabile, costuri salariale si de regie, respectiv adaos comercial si una nedeductibila, pentru marfurile utilizate in procesul de productie.

 

Daca unitatea protejata achizitioneaza produse si nu materii prime, produse pe care le revinde, compania care deconteaza achizitia din taxa pe dizabilitate se afla sub incidenta Art. 78 pct. 3, litera b, in sensul ca, unitatea protejata desfasoara activitati de comert cu bunuri care nu sunt produse in unitatea protejata.

 

Exemple:

  1. UPA cumpara tricouri, halate s.a., pe care le personalizeaza in propriul atelier. In acest caz, doar personalizarea poate fi facturata ca deductibila din taxa pe dizabilitate, nu si produsul care este de fapt o marfa si este inregistrat ca atare si in programul de contabilitate.
  2. UPA cumpara hartie, capsatoare, bibliorafturi, bocanci, manusi de protectie si le impacheteaza pentru client. Doar serviciul de sortare si impachetare poate fi dedus din taxa pe dizabilitate, nu si produsele in sine care reprezinta de fapt o marfa care nu este realizata de catre persoanele cu dizabilitati.

 

Serviciul prestat reprezinta operatiunea realizata integral de catre unitatea protejata la sediul / punctul de lucru autorizat sau la sediul clientului, prin implicarea persoanei cu dizabilitate si pentru care nu se platesc servicii suplimentare catre alti furnizori si nu constituie livrare de bunuri. Daca serviciul prestat implica si contractarea unor servicii de la prestatori terti, se vor emite 2 facturi pentru clientul final, din care una deductibila conform art. 78, aliniatul 3, punctul b) pentru serviciile prestate de catre unitatea protejata prin implicarea persoanei cu handicap si una nedeductibila pentru servicii prestate de catre terti.

 

Exemple:

  1. Daca o unitate protejata are autorizat codul CAEN pentru organizari de evenimente, care implica plati catre terti (ex. cazare, bilete de avion, chirie sala, catering s.a.), unitatea protejata va emite o factura deductibila doar pe partea de servicii proprii (servicii de rezervare locatii, asigurare logistica organizare la fata locului, transmitere invitatii, centralizare confirmari s.a.), iar pentru servicii care necesita plati catre terti (locatii de cazare, companii de avion, restaurant s.a.) se va emite o factura separata, nedeductibila pe Legea 448/2006.
  2. Daca o unitate protejata are autorizat codul CAEN pentru servicii de marketing si publicitate, doar activitatile de realizare concept campanie, grafica, video s.a. sunt deductibile, iar platile catre Google, FaceBook, TV, terti, etc., nu sunt deductibile.
  3. Daca o unitate protejata ofera servicii de consultanta / training / juridice, din CV-ul persoanei cu dizabilitate trebuie sa reiasa competentele pentru furnizarea serviciului contractat.
  4. Daca o unitate protejata oferta servicii de inchiriere si leasing de masini si echipamente de birou, aceste activitati reprezinta de fapt o intermediere mascata a acestor produse, sub acoperirea codului CAEN.

 

In final mentionam urmatoarele:

  • Daca o unitatea protejata autorizata achizitioneaza bunuri de la o alta companie si apoi le revinde, ne aflam sub incidenta art.78 alin.(4.1), in sensul ca unitatea protejata autorizata desfasoara activitate de vanzari, fara a produce ea insasi aceste bunuri. Mai mult decât atât, aceste unități protejate, așa cum rezultă din Registrul UPA, nu au autorizat codul CAEN pentru comert. Inca o dovada suplimentara ca legiuitorul nu permite intermedierea, deoarce nu contribuie in mod direct la calificarea si insertia socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati, ci doar la maximalizarea profitului unitatii protejate.
  • Orice companie care achizitioneaza produse si servicii care nu sunt realizate prin “activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate” incalca legislatia in vigoare. Ca urmare, companiile care deduc astfel de achizitii din taxa pe dizabilitate, trebuie sa se asigure ca produsele si serviciile decontate nu sunt intermediate (exceptie intermedieri de produse si servicii de la alte unitati protejate – intermedieri permise doar unitatilor protejate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap).

 

ADV Romania a castigat la CCR procesul privind neconstitutionalitatea ordonantei ce a inchis sectorul de unitati protejate in 2017 si a contribuit la modificarea legislatiei actuale. ADV Romania a lansat Observatorul de Integritate UPA, departament in cadrul caruia furnizam o serie de informatii pentru sector si analizam practicile de intermediere mascata din piata. Rezultatele acestor anchete sunt transmise la Autoritatea Naționala pentru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati si Departamentul de anti fraudă -ANAF, pentru a fi verificat modul de respectare a conditiilor de autorizare si functionare a unitatilor protejate, respectiv a corectitudinii deducerii cotei pe dizabilitate de catre companii si autoritati publice.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri