Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În motivarea hotărârii Curții de Apel București, prin care a fost respinsă cererea formulată de către Călin Georgescu și de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept de anulare a deciziilor Biroului Electoral Central de sistare a procesului electoral destinat organizării și desfășurării turului al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2024, instanța a reținut ceea ce „Jurnalul” a preconizat încă de la finalul anului trecut. Anume, că nicio instanță nu poate desființa o hotărâre a Curții Constituționale, că notele de informare ale serviciilor de informații nu sunt acte administrative care să poată fi anulate de către o instanță de contencios administrativ și că nu era nevoie ca hotărârea CCR să fie publicată în Monitorul Oficial al României înainte ca Biroul Electoral Central să emită decizia de sistare a procesului electoral, de comunicatul de presă al CCR remis în acest sens este echivalentul unei minute a instanței de contencios constituțional. Toate cererile și excepțiile formulate în acest proces au fost respinse, ca neîntemeiate, printre care și excepții invocate de diverși intervenienți, printre care se numără și celebrul revoluționar Nica Leon. Acesta din urmă a cerut dovezi că instanța, CCR, Guvernul, Parlamentul și Președinția sunt înființate, legal, în România.
Curtea de Apel București a judecat, sub presiunea străzii, la data de 30 decembrie 2024, acțiunile formulate de Călin Georgescu și mai multe ONG-uri, procesul având drept scop, indirect, nesocotirea unei decizii general obligatorii și definitive a Curții Constituționale. Astfel, s-a cerut anularea deciziilor Biroului Electoral Central prin care, la data 6 decembrie 2024, s-au oprit procedurile de votare la alegerile prezidențiale din turul al doilea, în străinătate, și cele din 8 decembrie 2024 din interiorul țării, decizii prin care s-au desființat Biroul Electoral Central, Biroul Electoral pentru Secțiile din Străinătate și birourile electorale județene, precum și prin care s-a stabilit plata membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare.
De asemenea, s-a contestat constituționalitatea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, care a stat la baza emiterii deciziei BEC de încetare a procesului electoral și s-a cerut desființarea de către Curtea de Apel București a notelor informative ale SRI, SIE și DGIPI, desecretizate de către CSAT.
Nu în ultimul rând, s-a mai solicitat refacerea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2024, cu Călin Georgescu și Elena Lasconi, cu nesocotirea hotărârii CCR de anulare a acestor alegeri.
Notele serviciilor nu sunt acte administrative
Instanța de judecată, în legătură cu documentele serviciilor de informații prezentate în CSAT, arată că documentele desecretizate nu întrunesc condițiile impuse de articolul 2 litera „c” din Legea nr. 554/2004. Adică nu sunt acte administrative cu caracter individual emise de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dau nașteree, modifică sau sting raporturi juridice, ci sunt doar acte care descriu situații de fapt.
Astfel, pentru că aceste acte nu sunt acte administrative și pentru că de nelegalitatea acestora nu depinde soluționarea pe fond a cauzei, Curtea de Apel București a respins excepția ridicată ca inadmisibilă.
Citește pe Antena3.ro
Mai departe, în legătură cu excepția tardivității ridicării excepției lipsei calității de folosință a Biroului Electoral Central, și aceasta a fost respinsă.
Comunicatul CCR reprezintă dispozitivul hotărârii
În acțiunea întreprinsă, contestatorii au criticat modalitatea în care Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024, dar și consecințele pe care pronunțarea acestei hotărâri le-ar putea avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor. În legătură cu această chestiune, Curtea de Apel București a arătat că acestea excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acel cadru procesual.
Instanța a subliniat, în mai multe rânduri, în motivarea hotărârii pronunțate, că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 este definitivă și general obligatorie. „Emiterea Deciziei nr. 230D din 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central s-a realizat în baza comunicatului CCR prin care a fost adusă la cunoștință publică, în ședința din 6 decembrie 20-24, soluția care este definitivă și care are caracter obligatoriu, conform articolului 147 din Constituție”, arată judecătorul.
Curtea mai arată că Decizia BEC nr. 230 D din 6 decembrie 2024 „nu a fost emisă la un moment în care Hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțată de Curtea Constituțională. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor CCR este atașat soluției conținute în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. Emiterea de către BEC a Deciziei nr. 230 D din 6 decembrie 2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ.
BEC a respectat Legea Fundamentală
Pentru a doua oară în cuprinsul acestei motivări, Curtea de Apel București subliniază că hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, „iar asigurarea efectivității dispozițiilor curții poate reclama acțiuni concrete din partea autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța Constituțională”.
Din acest motiv, Curtea de Apel București, având în vedere rolul Biroului Electoral Central, conform Legii nr. 370/2004, de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
În aceeași cauză deschisă la Curtea de Apel București, Georgescu și ceilalți reclamanți au invocat încălcarea, „prin abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea celor trei decizii criticate”, a dreptului de a vota, a dreptului de a fi ales, a dreptului poporului român de a exercita suveranitatea națională prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, respectiv a dreptului de a alege președintele României, „în condițiile în care mandatul actualului președinte expiră la data de 21 decembrie 2024”, a dreptului cetățenilor României de a trăi într-un stat de drept și democratic.
Curtea de Apel București reține, în hotărârea motivată, că aceste susțineri „sunt neîntemeiate”, arătând că „prin deciziile contestate, Biroul Electoral Central a asigurat efectivitatea dispozițiilor obligatorii ale Curții Constituționale. Or, dispunerea de către BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituție”.
S-a mai solicitat, în același proces, așa cum am arătat mai sus, obligarea Guvernului României la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului al doilea al alegerilor.
În legătură cu acest capăt de cerere, Curtea de Apel București a reținut că solicitarea este neîntemeiată. „În condițiile în care Curtea Constituțională a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza HG 756/2024 și a HG 1061/2024, Guvernul României nu are temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului al doilea de scrutin”, arată judecătorul. Prin urmare, Curtea de Apel București susține că „nu poate reține existența unui refuz nejustificat în sarcina Guvernului României în ceea ce privește stabilirea calendarului aferent turului al doilea”.
Lista revendicărilor fostului candidat, în fața judecătorilor
De altfel, chestiunea cu obligarea Executivului să organizeze turul al doilea face parte din lista de cereri pe care a făcut-o în fața instanței chiar fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. Acesta a cerut, în mod expres, „obligarea Guvernului la stabilirea datei pentru turul II cu candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi”. Georgescu a susținut că un comunicat al CCR nu poate reprezenta temei de oprire a procesului electoral, pentru că Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data adoptării deciziilor Biroului Electoral Centra, dar și pentru că hotărârea CCR „este inexistentă” fiind emisă „fără suport constituțional”.
Călin Georgescu a solicitat introducerea în cauză a membrilor CSAT, „pentru că vrea să se judece în contradictoriu cu aceștia, pentru deplina lămurire a situației”, introducerea în cauză a Autorității Electorale Permanente și a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, atașarea documentului de numire în funcția de judecător a Ioanei Bogdan, președinta BEC, și a dovezii depunerii jurământului de către aceasta la momentul numirii în funcție, precum și atașarea documentației administrative care a stat la baza emiterii deciziilor CSAT referitoare la întreaga situație existentă în România cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024.
Georgescu a mai cerut atașarea înscrisurilor din care să rezulte cum s-a constatat necesitatea declasificării unor documente și dovada efectuării procedurii complete pentru declasificarea documentelor folosite drept probe și invocate de CCR în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Un intervenient a contestat existența CCR, CAB, Statului Român, Guvernului și Președinției României
În încheierea de ședință, Curtea de Apel arată că a avut de soluționat și alte intervenții formulate în cauză. Unul dintre intervenienți a fost nimeni altul decât celebrul revoluționar Nica Leon (FOTO).
În document se arată că „titularul cererii de intervenție, domnul Nica Leon, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar. Însă, prioritar, precizează că instanța trebuie să demonstreze că a fost înființată în România prin lege, adoptată de drept, adică de un parlament, înființat prin lege, ceea ce nu există”.
Mai departe, solicită să se dovedească modalitatea de înființare a Curții Constituționale, a Curții de Apel București, care nu are lege de înființare, a Statului Român, care nu are lege de înființare, a Guvernului României, care, de asemenea, nu are lege de înființare și, cu toate acestea, a organizat alegeri pentru funcția de președinte. Totodată, solicită dovedirea modalității de înființare a instituției Președintelui României”. Comentariile sunt de prisos.
