Deputatul liberal Adrian Oros, a declarat vineri, la Oradea, că PNL solicită demisia preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu, şi a ministrului Agriculturii, Petre Daea, pentru deficienţele grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produsă de pesta porcină africană.
"România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România", a spus, într-o conferinţă de presă, Adrian Oros, care este şi vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.
Liberalul, medic veterinar de profesie, a subliniat că fiecare judeţ cu focare de PPA a fost trecut de către Comisia Europeană în zona roşie de carantină şi restricţii, existând pericolul ca, dacă se continuă în acest mod, Uniunea Europeană să treacă întreaga ţară în zonă de restricţii şi carantină, astfel încât tot ce înseamnă creşterea porcului şi industria de profil va fi blocată, falimentată.
Deputatul a precizat că s-a depus o moţiune simplă, care se va citi marţi, intitulată "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea", ce cuprinde mai multe întrebări la care instituţiile statului trebuie să răspundă şi la care românii aşteaptă răspunsuri.
Prima întrebare se referă la motivul pentru care la conducerea ANSVSA au fost numiţi indivizi care aparţin unor grupuri de interese ce se interferează cu instituţia sau chiar angajaţi ai unor companii a căror activitate este reglementată şi controlată de ANSVSA, cu referire la Geronimo Brănescu.
Altă întrebare este: "De ce a fost distrusă cu bună ştiinţă profesia medical veterinară, anul trecut, când s-au dat două ordonanţe de urgenţă, una prin care se modifica legea de exercitare şi organizare a profesiei, respectiv prin care erau descentralizate punctele de inspecţie la frontieră".
"Justificarea mincinoasă era că acest ultim act normativ ar fi singura soluţie pentru prevenirea şi combaterea PPA", a comentat Oros.
Deputatul a mai declarat că, la presiunea lui Petre Daea şi a lui Geronimo Brănescu, tot anul trecut, s-a modificat legislaţia privind autorizarea fermelor de suine, coborând gradul de biosecuritate, facilitând astfel difuzia virusului. De asemenea, nu s-a restricţionat circulaţia animalelor încă de la apariţia primului focar în Satu Mare, iar fermierii mari au fost lăsaţi practic singuri, nu s-au creat cordoane epidemiologice, cum prevede legea, iar animalele sănătoase din zonele de supraveghere unde nu evoluează boala nu sunt dirijate spre centre de abatorizare, cum spune legea.
"Am adrese făcute de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc şi care cer ajutorul. La fel cum prevede Directiva care legiferează gestionarea pestei porcine africane, la fel cum prevede Planul de contingenţă făcut de România în 2016, autorităţile trebuie să se implice astfel încât toate animalele sănătoase din localităţile în care boala nu evoluează, prin derogări obţinute de către autorităţi de la Comisia Europeană, pot fi dirijate spre tăiere şi spre consum. Nu se întâmplă acest lucru, pentru că ei ştiu că nu şi-au făcut treaba în urmă şi nu pot să garanteze că măsurile au fost conforme şi de aceea îi lasă pe oameni singuri în faţa pestei crize, promiţându-le despăgubiri," a mai spus Adrian Oros.
Alte întrebări consemnate în moţiune se referă la cele 18 zile, de la apariţia primului focar în acest an până la convocarea Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, timp în care "apropiaţi ai premierului de facto ar fi reuşit să-şi vândă animalele", de ce nu s-au procurat incineratoare şi nu au fost determinate locuri de îngropare în care animalele să nu ia contact cu pânza freatică.
Potrivit deputatului, toate aceste aspecte au fost stipulate într-un audit al Comisiei Europene din ianuarie 2017, în care s-au precizat toate deficienţele legate de măsurile care trebuiau luate de autorităţile române.
Alte critici aduse conducerii ANSVSA şi ministrului Daea sunt legate de faptul că nu s-a intensificat programul de supraveghere pasivă la mistreţi (recoltare de probe de la animale moarte sau bolnave) şi supravegherea activă (de la animalele sănătoase, precum şi decizia conducerii ANSVSA prin care s-a interzis inspecţia în exploataţii, "fără explicaţii" şi a fost blocat sistemul naţional de identificare a animalelor, neştiindu-se exact cât animale sunt în ţară. AGERPRES