Ambele contestații au fost soluționate de Curtea Constituțională în seara de sâmbătă, 6 octombrie 2024. Este vorba despre două dosare distincte, care vizau, ambele, o contestație împotriva candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile pentru președintele României. Prima, formulată de Amalia Bellantoni, a făcut obiectul dosarului CCR nr. 3053F/2024, iar a doua, formulată de Mihai Gheorghe Ursa, a făcut obiectul dosarului CCR nr. 3045F/2024.
La dezbaterea acestor contestații au participat doar șapte dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale, doi dintre magistrați absentând de la lucrări. Este vorba despre celebra Doina Livia Stanciu și despre Simina Tănăsescu.
Judecătorul raportor, care, potrivit unor surse a fost reprezentantul UDMR Attila Varga, a dispus conexarea celor două contestații și a pus concluzii de admitere. În urma deliberărilor, cinci din cei șapte judecători prezenți au decis să admită contestațiile formulate de contestatorii Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa și au dispus anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 18/D din data de 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a însemnului electoral ale Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din anul 2024.
Conform acelorași surse, au votat pentru admiterea contestațiilor judecătorii Dimitrie Bogdan Licu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Varga și președintele CCR, Marian Enache. Împotriva admiterii contestațiilor au votat judecătorii CCR Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei.
Cum arată una dintre contestațiile formulate la CCR
Decizia este fără precedent și nu poate fi atacată. Este definitivă și obligatorie pentru Biroul Electoral Central, odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Nu știm, la acest moment, care au fost considerentele pe care Curtea Constituțională le-a reținut pentru admiterea acestor contestații, deoarece motivarea deciziei se afla, la ora închiderii ediției, în fază de redactare.
Știm însă ce a scris unul dintre contestatari în contestația admisă de Curtea Constituțională. Este vorba despre contestația formulată de Mihai Gheorghe Ursa. În documentul transmis CCR, acesta trece în revistă prevederile legale referitoare la înscrierea unui partid politic, dar și la motivele legale de încetare a activității unui partid politic, precizând că „de vreme ce sus-numita Diana Iovanovici Șoșoacă candidează din partea SOS (SOS România - n.red.), această candidatură nu poate fi acceptată”.
Contestatarul arată că Diana Șoșoacă „face un titlu de glorie din «prietenia» cu Rusia, o țară care, în prezent, este în război indirect cu UE și cu NATO, organizație din care România face parte”. De asemenea, în această acțiune se mai afirmă că „sus-numita (Diana Șoșoacă - n.red.) face un merit din apartenența la organizații de tip masonic, care sunt organizații secrete”. Totodată, se mai arată: „Mai mult, sus-numita nu își ascunde antisemitismul, în repetate rânduri exhibând atitudini și comportamente rasiste, precum și simpatii legionare”.
Se pun sub semnul întrebării semnăturile de susținere
Un alt motiv al contestării de către Mihai Gheorghe Ursa a deciziei prin care BEC a înregistrat candidatura Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale constă în faptul că „candidatura unei persoane la funcția de președinte al României trebuie să fie însoțită de cel puțin 200.000 de semnături de susținere. Din actele existente la dosarul BEC ar rezulta că persoana în cauză ar fi depus 300.000 de semnături. Numai că verificarea efectuată de către Biroul Electoral Central este pur formală. Este puțin probabil ca un partid care nu are aleși locali, așa cum este SOS, să reușească într-un timp record (mai puțin de 20 de zile de la anunțarea candidaturii) să obțină un număr atât de mare de semnături. Este evident că aceste semnături nu sunt reale, ci contrafăcute”.
La finalul întâmpinării, contestatarul precizează: „Față de aceste motive, vă solicit să admiteți contestația și să invalidați candidatura la funcția de președinte al României depusă de numita Diana Iovanovici Șoșoacă și ilegal înregistrată la Biroul Electoral Central”.
Autorul sesizării a menționat, în anexă, mai multe link-uri către articole de presă, inclusiv un interviu oferit de Diana Șoșoacă unei publicații rusești.
Cea de-a doua contestatoare a candidaturii Dianei Șoșoacă, Amalia Bellandoni, a invocat, potrivit propriilor declarații făcute în spațiul public, același gen de motive, iar Curtea Constituțională, prin majoritatea la care am făcut referire anterior, a admis ambele contestații.
Dispozițiile legale obligatorii la alegerile prezidențiale
Decizia Biroului Electoral Central 18/D/2024, desființată de Curtea Constituțională, a fost adoptată de membrii BEC în data de 3 octombrie 2024, avându-se în vedere prevederile articolului 16 alineat 3 și ale articolului 37 din Constituția României, precum și cele ale articolelor 3, 27, 28, 29 și 30 din Legea nr. 37/2004 privind alegerea președintelui României.
Astfel, în temeiul articolului 17 alineatele 2 și 3, al articolului 29 alineatele 1-3, al articolului 30 alineat 6 și al articolului 31 alineat 1 din aceeași lege, Biroul Electoral Central a admis înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale din anul 2024.
Aceste reglementări prevăd că funcțiile, demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
De asemenea, legislația citată prevede că au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute anterior, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineat 3 din Constituție (nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică).
Legea 370/2004, actualizată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că la alegerile prezidențiale se pot prezenta candidații propuși de partide sau alianțe politice, precum și candidați independenți. Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați.
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc cerințele articolului 37 din Constituție și nici persoanele condamnate definitiv. Birou Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute pentru candidatură, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. În 24 de ore de la decizia de acceptare a candidaturilor, acestea pot fi contestate la Curtea Constituțională. Curtea soluționează contestațiile în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrare, iar hotărârile sunt definitive, se comunică Biroului Electoral Central și de publică în Monitorul Oficial al României.
Nu s-a lăsat intimidată și și-a depus a doua candidatură
Imediat după ce a aflat care este decizia Curții, lidera SOS România a răbufnit, într-o postare pe contul său de socializare, afirmând: „Este imposibil așa ceva. Nu știu nici măcar cum arată citația, ceea ce înseamnă că s-au încălcat grav toate drepturile procesuale. Solicit românilor să ieșiți în stradă! Așa ceva este inacceptabil. Singurul naționalist care putea să câștige aceste alegeri... Deci asta înseamnă că evreii au acționat împotriva României. Îi acuz pe evrei de implicare în procesul constituțional. Nu se poate așa ceva!”.
Ulterior, prin intermediul unui comunicat de presă, Șoșoacă a revenit și a transmis: „Absolut toate condiţiile au fost îndeplinite. Curtea Constituţională nu poate lua în considerare articole de presă sau opinii jurnalistice sau politice! Nu poate lua în considerare decât eventuale decizii definitive ale instanţelor de judecată dacă există! În rest trebuie să verifice din punct de vedere constituţional îndeplinirea condiţiilor: cetăţenie română, domiciliul în România, decizii de interdicţie a candidaturii şi condamnări, ceea ce nu este cazul. Vă amintesc că neconstituţionala CCR a menţionat opinii jurnalistice şi politice ca motiv de respingere, ceea ce încalcă Constituţia României şi CEDO. Semnăturile nu pot fi verificate decât de procurori şi trebuie proces. Procedura necitării este una neconstituţională şi este obligatorie când ai dovezi depuse împotriva unui candidat, pentru a se respecta dreptul la apărare al cetăţeanului”.
Lucrurile nu se opresc aici. Ieri după-amiază, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a anunțat public faptul că Diana Iovanovici Șoșoacă și-a depus o a doua candidatură pentru alegerile prezidențiale, chiar cu zece minute înainte ca aceste candidaturi să mai poată fi primite de Biroul Electoral Central.
„Diana Şoşoacă şi-a depus din nou candidatura sâmbătă, la 23.50. Termenul de depunere a candidaturilor a expirat azi-noapte (sâmbătă spre duminică - n.red.), la ora 24.00, iar dânsa a depus la 23.50, deci în termen. Nu a mai depus semnăturile, a depus dosarul de candidatură fără semnături. Biroul Electoral Central se pronunţă în 24 de ore asupra candidaturilor, iar astăzi (ieri - n.red.), la ora 18.00, BEC se va pronunţa pe candidatura lui Ludovic Orban, care a fost depusă ieri (sâmbătă - n.red.) după-masă, spre seară, şi pe a Dianei Şoşoacă. După şedinţă, BEC va da un comunicat de presă”.
Până la ora închiderii ediției, Biroul Electoral Central nu finalizase această dezbatere. Însă juriștii afirmă că o astfel de candidatură nu poate fi analizată până când Curtea Constituțională nu publică motivarea deciziei prin care a respins candidatura inițială a acestei persoane. Într-un timp atât de scurt, Diana Șoșoacă nu avea cum să înlăture chestiunile care au stat la baza deciziei BEC și nici nu a putut depune alte semnături. De aceea, este de presupus că soluția BEC, după ce va primi comunicarea de la CCR, va fi aceea de respingere a înregistrării unei noi candidaturi a Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale.
De altfel, Amalia Bellandoni, contestatara Dianei Șoșoacă, a anunțat deja că, dacă BEC va înregistra această candidatură, o va ataca din nou la Curtea Constituțională. Rezultatul este previzibil, urmând a fi emisă o nouă decizie de anulare a deciziei BEC.