Moartea unui soldat american și a unui militar român, într-un atentat cu mașină-capcană comis joi, la Kabul, l-a determinat pe șeful Casei Albe, Donald Trump, să anuleze negocierile de pace cu talibanii. Liderul american a contramandat în ultima clipă o întâlnire secretă care ar fi trebuit să aibă loc la sfârșitul săptămânii trecute, la tradiționala locație a președinției SUA din Camp David. Trump ar fi urmat să-i întâlnească pe președintele afgan, Ashraf Ghani, și pe liderii talibanilor.
„Din nefericire, pentru a-și construi un avantaj iluzoriu în tratative, talibanii au recunoscut un atac comis la Kabul, în care au fost ucişi unul dintre bravii noştri soldaţi şi alte 11 persoane”, a scris președintele american, sâmbătă, pe Twitter, justificându-și neșteptata decizie de a opri tratativele de pace, ce s-ar fi putut încheia printr-un acord istoric pentru încetarea unui război de 18 ani, cel mai lung din istoria SUA. „Am contramandat imediat întâlnirea de duminică și am anulat negocierile de pace”, a adăugat Trump. În momentul anunțului său pe Twitter, președintele Ashraf Ghani și principalii lideri ai talibanilor se aflau în drum spre SUA. Joia trecută, un atentat cu mașină-capcană, revendicat ulterior de talibani, a ucis 12 persoane, între care un militar român și unul american. În urmă cu o săptămână, emisarul special al SUA, Zalmay Khalilzad, anunța că, la capătul unui an de negocieri, a încheiat un proiect de acord cu talibanii, ce urma să fie prezentat în detaliu și aprobat de președintele Donald Trump. Era însă vorba mai mult despre un text care reglementa o retragere americană, decât de un acord de pace. De altfel, talibanii s-au grăbit să descrie textul proiectului drept o victorie obținută în fața administrației de la Washington. Potrivit documentului de principiu, înțelegerea prevedea o retragere inițială, în termen de 135 de zile, prin care 5.000 de militari americani ar fi urmat să plece din cinci baze aflate pe teritoriul afgan. Contingentele SUA numără în prezent 14.000 de soldați. Până săptămâna trecută, talibanii ceruseră plecarea imediată a celor 20.000 de militari americani și ai NATO. În schimbul retragerii treptate convenite în proiectul de acord, insurgenţii se angajau să reducă violenţa în anumite zone şi să garanteze faptul că teritoriile controlate de ei nu vor servi drept bază pentru organizaţii teroriste, într-un moment în care gruparea fundamentalistă domină aproape jumătate de țară. Talibanii nu promiteau însă o încetare a focului. Proiectul de acord mai urmărea și deschiderea tratativelor dintre talibani și guvernul de la Kabul, considerat de insurgenți „marioneta” SUA.
Nu prezintă încredere
Președintele Ashraf Ghani, dar și numeroși diplomați și comandanți americani au avertizat însă că SUA nu se pot baza pe promisiunile talibanilor și nu ar trebui să se retragă înainte de încheierea unui adevărat acord de pace. O retragere majoră, spun ei, nu ar trebui să preceadă unei înțelegeri de reducere a violențelor.
Circa 3.500 de membri ai forțelor coaliției internaționale, dintre care 2.300 de americani, și peste 32.000 de civili afgani au fost uciși de la sosirea trupelor SUA, în 2001.
Raport ONU