De un an și două luni, de când dosarul în care fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, împreună cu liberalul Dan Motreanu au fost trimiși în judecată pentru spălare de bani, a fost restituit la DNA pentru refacerea rechizitoriului, cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție trenează. Din 18 noiembrie 2015, dosarul este amânat sistematic de către magistrați. Acesta este numai un exemplu din multele care au urmat în ceea ce privește restituirile de dosare de la instanţele de judecată către DNA, referitoare la rechizitorii întocmite neregulamentar, în care nu s-au prezentat probele care să justifice trimiterea în judecată a inculpaților sau, mai grav, în care nu sunt explicate infracțiunile reținute în sarcina acestora. Numai anul trecut, dosarul în care actualul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, este acuzată de fapte de corupie, a fost restituit procurorilor de două ori. Același lucru se întâmplă cu dosarul în care foștii deputați Nicoale Păun și Mădălin Voicu au fost trimiși în judecată, sau cu ultimul dosar ANRP, avându-l la protagonist principal pe fostul lider PDL, Ioan Oltean.
Unele dintre cele mai răsunătoare dosare instrumentate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care au ținut prima pagină a ziarelor la vreme de campanie electorală sau în momente-cheie ale politicii ultimilor doi ani, au ajuns în instanță, unde, din motive procedurale sau din lipsa existenței probelor, s-au întors la anchetatori. Unul dintre acestea este cel în care fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate, George Scutaru, a fost pus sub urmărire penală, sub control judiciar și trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
ÎCCJ a șters pe jos cu rechizitoriul DNA
În 28 septembrie 2015, George Scutaru și Dan Ștefan Motreanu, doi foști lideri ai Partidului Național Liberal, împreună cu Ana Maria Schaer, administrator al unei societăţi comerciale, au fost trimiși în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.
Dosarul a fost înaintat, în aceeași zi, la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar primul termen de judecată, în faza prealabilă, a avut loc în 30 septembrie 2015, când instanţa a decis să mențină controlul judiciar instituit pe numele lui George Scutaru. La ședința din data de 11 noiembrie 2015, judecătorii au admis în totalitate excepțiile invocate din oficiu, precum și, în parte, cererile formulate de inculpați, constatând, la doar a doua ședinţă de judecată, neregularitatea rechizitoriului nr. 114/P/2015, întocmit de Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție din DNA. Magistrații au dispus, cu această ocazie, remedierea mai multor neregularităţi existente în actul de sesizare.
Cităm din minuta ședinței de judecată: “Să precizeze infracțiunile pentru care s-a dispus trumiterea în judecată a fiecăruia dintre cei trei inculpați, cu indicarea expresă a textului de lege. (…) Să precizeze în concret numărul de infracțiuni de spălare de bani, aflate în concurs, reținute în sarcina fiecăruia dintre cei inculpați și precizarea în concret a faptelor ce compun concursul de infracțiuni. (…) Să precizeze în concret faptele reținute ca pretins săvârșite de cei trei inculpați, care ar realiza elementul material al laturii obiective a infracțiunii de spălare de bani, variantă normativă concretă și efectivă care li se impută fiecăruia dintre aceștia, precum și modalitatea alternativă din cadrul fiecărei variante în parte (…) Să facă precizări referitoare la mijloacele de probă și analiza acestora, cu privire la pretinsa fictivitate a relațiilor comerciale enunţate în rechizitoriu”. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, la finalul ședinţei, ca procurorul să procedeze la îndreptarea erorilor materiale aflate la filele 37 și 38 ale rechizitoriului.
Opt termene de judecată şi tot atâtea amânări
În data de 18 noiembrie 2015, a avut loc un nou termen de judecată în acest dosar. Atunci, judecătorii au decis să restituie cauza privindu-i pe inculpații George Adrian Scutaru, Dan Ștefan Motreanu și Ana Maria Schaer la DNA.
De atunci, până în prezent, nu s-a mai întâmplat absolut nimic în acest dosar. La instanță au avut loc, din data de 18 noiembrie 2015, nu mai puţin de opt termene de judecată, stabilite pentru datele de 15 februarie, 18 martie, 27 aprilie, 19 mai, 30 septembrie, 21 octombrie, 29 noiembrie 2016, toate soluţionate cu amânări succesive. Ultimul termen de judecată a avut loc în data de 16 ianuarie 2017, când magistrații au decis din nou amânarea cauzei. Următoarea înfățișare în faţa instanţei va avea loc în data de 24 februarie anul curent.
Din rechizitoriul întocmit de DNA și restituit de instanţă la Parchet, pentru motivele prezentate mai sus, rezulta, la momentul trimiterii în judecată, faptul că, în cursul anului 2008, Cristinel Bîgiu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău, din partea PNL, denunțător în dosar, a pretins și primit de la o altă persoană suma de un milion de euro, cu titlu de mită, în schimbul sprijinirii acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de reren aflate pe raza Municipiului Buzău. DNA susține că, din suma de 700.000 de euro primită efectiv de denunțător, acesta le-a dat lui George Scutaru și Dan Ștefan Motreanu, 170.000 de euro, respectiv 250.000 de euro, conform unei înțelegeri anterioare. “Ambele sume au fost date în același scop, respectiv pentru finanțarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale și generale) a candidaților partidului din care fac parte cele două persoane ultim menționate. Pentru a disimula proveniența acestor sume de bani, inculpații Scutaru George-Adrian, Motreanu Dan Ștefan și Schaer Ana Maria au inițiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realității, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferată, în mai multe tranșe, din contul societății administrate de către aceasta din urmă către o firmă care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală”, se arată în rechizitoriul infirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
De la preşedinte, la mogul, dar cu salariul poprit
Pe parcursul cercetării judecătorești, au ieșit la iveală amănunte extrem de interesante cu privire la activitatea lucrativă derulată de George Scutaru, după ce și-a pierdut funcţia de consilier prezidenţial. Astfel, în data de 28 octomvrie 2015, magistraţii Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul învestit cu judecarea dosarului în care George Scutaru şi Dan Motreanu sunt acuzaţi de spălare de bani, au admis, în parte, o contestaţie formulată de fostul consilier prezidenţial împotriva Ordonanţei nr. 114/P/2015 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care procurorii au instituit unele măsuri asigurătorii împotriva lui Scutaru. Judecătorii au decis, pe 28 septembrie, să dispună ca veniturile nete lunare ce vor fi încasate de inculpatul Scutaru George-Adrian, în contul curet cu titlu de drepturi salariale de la angajatorul Premium News SRL, să fie poprite în cuantum de o treime, conform articolului 729, alineat 1, litera “b” din Codul de Procedură Civilă. Magistraţii au menţinut, însă, celelalte măsuri asigurătorii instituite de procurori pe bunurile mobile ale lui George Scutaru. Decizia instanţei supreme a rămas definitivă.
Ce se ştie despre angajatorul lui George Scutaru? În 2012, imediat după ce trustul de presă al lui Dinu Patriciu a fost preluat de Cristian Burci, structura acţionariatului Adevărul Holding SRL arăta în felul următor: SC Premium News SRL, cu 99,93% din acţiuni, şi SC East Europe Media Distribution SRL, cu 0,07% din acţiuni. Firma care l-a angajat pe fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, trimis în judecată pentru spălare de bani, Premium News, a fost înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în data de 16 februarie 2012 de către Nora Marcovici şi Diana Toboşaru, fiecare cu câte 50 la sută din acţiuni. Cele două asociate sunt partenere de afaceri ale lui Cristian Burci şi, împreună, conduc agenţia de publicitate Graffiti BBDO, patronată de acelaşi mogul “de dreapta”.
La jumătatea anului 2012, Premium News SRL anunţa demararea unui proiect ce se dorea a fi “cea mai bună şcoală de jurnalism” şi făcea recrutări pe site-ul companiei pentru atragerea de capital uman. Astăzi, site-ul în cauză, Pnews.ro, nu mai are activitate.
Probe ilegale și nulitatea actelor de urmărire penală
Cel mai spectaculos caz de restituire a unui dosar la DNA este cel în care fostul primar al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani. În data de 27 ianuarie 2017, acest dosar a fost restituit, pentru a patra oară, de către Curtea de Apel București către procurori. Atunci, magistraţii au respins contestația DNA împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti prin care se restituie procurorilor dosarul în care a fost trimisă în judecată Olguţa Vasilescu, pentru refacerea cercetărilor. Hotărârea este definitivă.
La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Tribunalul București a respins la rândul lui rechizitoriul, după ce a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii. Judecătorii au constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe Lia Olguţa Vasilescu, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare. Judecătorii au exclus actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz, şi anume: declaraţiile martorilor şi denunţul formulat la data de 7 martie 2016. Instanța a mai exclus proba constând în interceptarea convorbirii ambientale din data de 19 febriarie 2016, aceasta fiind obţinută în mod nelegal.
Rechizitoriul din data de 18 iulie 2016 a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti. Odată cu Olguța Vasilescu, în acelaşi dosar, au fost trimiși în judecată Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Primăriei Craiovei, pentru complicitate la luare de mită şi instigare la spălare de bani, şi Elena Daniela Popescu, la data faptelor reprezentant al Asociaţiei „Pro Craiova”, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.
Dosarele ANRP 4 și “Partida Romilor” au avut aceeași soartă
Alte două dosare extrem de grele ale DNA au avut aceeași soartă. Săptămâna trecută, cauza în care sunt judecaţi fostul deputat Ioan Oltean, mai mulţi foşti membri ai Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP şi omul de afaceri Mihai Rotaru a ajuns din nou la procurorii DNA, după ce Instanţa Supremă a decis definitiv ca anchetatorii să completeze rechizitoriul cu descrierea faptelor inculpaţilor, care sunt acuzaţi de despăgubiri ilegale acordate omului de afaceri Mihai Rotaru pentru un teren supraevaluat cu aproape 100 de milioane de lei. Decizia aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a admis contestaţiile formulate de inculpaţi împotriva deciziei judecătorului de cameră preliminară, din 5 octombrie 2016, care a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecării în acest dosar.
Aceeași soartă a avut-o și dosarul în care foștii deputaţi Mădălin Voicu și Nicolae Păun au fost trimiși în judecată de DNA pentru infracțini de corupție. Acest dosar a fost restituit, zilele trecute, pe masa procurorilor, tot prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a constatat în două rânduri, la fond și la apel, că există foarte multe neregularități şi erori în actul de acuzare. În același dosar mai este acuzat şi fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.
În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să restituie la DNA cauza privind infracțiunile de corupție reținute în sarcina foștilor liberali George Scutaru și Dan Motreanu. Motivele sunt halucinante. Nu se precizează în ce constau infracțiunile reținute de procurori, numărul faptelor și explicarea concretă din punct de vedere procesual a acuzațiilor.
Același tratament au primit, de asemenea, la Instanţa Supremă cauzele Olguței Vasilescu, Mădălin Voicu și Ioan Oltean. În toate aceste dosare, judecătorii au constatat neregularităţi ale rechizitoriilor întocmite de DNA sau chiar încălcarea unor drepturi fundamentale ale inculpaților, în perioada de urmărire penală.