Avertisment grav din Constanța: „Nu avem supraveghere a coastelor după 4 ani de război”
Un incident care a implicat o dronă ajunsă în Portul Constanța readuce în prim-plan vulnerabilitățile de securitate ale infrastructurii maritime din România. Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, avertizează că sistemele de supraveghere sunt insuficiente, iar riscurile asupra obiectivelor strategice rămân ridicate.
Drona „a ajuns din greșeală” în port – explicațiile sindicaliștilor
Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a comentat incidentul de securitate din Portul Constanța, susținând că situația putea avea consecințe mult mai grave.
„Drona a ajuns din greșeală doar acolo”.
Declarația a fost făcută în contextul în care dispozitivul ar fi putut pătrunde în mai multe zone sensibile ale portului, inclusiv în apropierea infrastructurii militare și energetice.
Zone strategice vulnerabile și risc extins în port
În intervenția sa, Mihălcioiu a explicat că drona nu s-a oprit într-o zonă izolată, ci ar fi putut avansa în sectoare critice ale portului Constanța.
El a precizat:
„El a explicat că drona putea să avanseze „către danele militare, putea să avanseze un pic către danele comerciale ale portului, chiar și în danele de la Oil Terminal, care erau foarte, foarte aproape”.”
Afirmațiile subliniază apropierea infrastructurii militare de cea comercială și energetică, ceea ce crește nivelul de risc în cazul unor incidente similare.
Critici privind lipsa unui sistem modern de supraveghere
Sindicalistul a atras atenția asupra faptului că România nu dispune, în opinia sa, de un sistem modern și complet de monitorizare a coastelor, în ciuda contextului geopolitic actual.
„După 4 ani încheiați de război, noi încă nu avem un sistem de supraveghere a coastelor și de siguranță a coastelor românești”, a transmis liderul sindical. „Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale”.
Declarația face referire și la proiectele energetice offshore, considerate de importanță strategică pentru România.
Costuri mici, riscuri mari – apel la investiții în securitate
Mihălcioiu susține că investițiile necesare pentru protejarea completă a spațiului maritim nu ar fi disproporționat de mari în raport cu bugetul de apărare.
„Nu trebuie foarte multe miliarde de dolari, cât are pe buget România an de an pentru apărare. Probabil că trebuie câteva sute de mii sau milioane pentru a avea un sistem de supraveghere și de distrugere a obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești”.
Instituții multiple, dar lipsă de coordonare eficientă
Liderul sindical a subliniat că, teoretic, există mai multe structuri responsabile de securitatea zonei portuare și maritime, însă eficiența lor ridică semne de întrebare.
„El a adăugat că „avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul Ministrului Apărei Naționale, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța. Vorbim de Ministrul Apărării și Ministrul de Interne”.”
„Prin garda de coastă, ei au o misiune de supraveghere a zonelor limitrofe portului și a României. Avem Port Control, avem Autoritatea Navală Română, care supraveghează traficul de nave, intrare, ieșiri.”
Posibile breșe tehnologice și apel la supraveghere satelitară
Una dintre ipotezele avansate este aceea că drona ar fi putut evita detectarea prin mijloace radar clasice.
„Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp. Dar totuși, după patru ani de zile, de ce nu avem un sistem de supraveghere prin satelit. Să poți să vezi absolut toate obiectele din zona noastră și să intervim în momentul când ele intră și ne amenință”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.
Mediafax