Patru judecători au cerut, conform legii, amânarea pronunțării și transmiterea către Ministerul Justiției a solicitării efectuării unei analize de impact a măsurilor prevăzute de această lege, cu scopul de a afla dacă aceste măsuri înlătură caracterul de serviciu al pensiilor magistraților sau nu. Conform jurisprudenței constante a CCR, pensia de serviciu pentru magistrați este inalienabilă, orice modificare legislativă care ar înlătura caracterul de serviciu al acestei categorii de pensii fiind neconstituțională. Conducerea CCR a refuzat, la finalul anului trecut, să dea curs acestei solicitări, cu toate că Legea nr. 47/1992 prevede că, dacă un singur judecător solicită suspendarea dezbaterilor pentru lămuriri suplimentare, această suspendare este obligatorie. Acesta este și motivul pentru care este previzibil faptul că cei patru judecători care au cerut această lămurire nu vor participa nici la ședința programată pentru mâine, ședință pe care premierul Ilie Bolojan mizează că se va desfășura exact așa cum dorește, astfel încât „tranșarea” pensiilor magistraților să fie făcută până la depunerea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2026. Curtea nu ar putea să fie blocată doar în acest dosar, ci în toate dosarele. Asta, deoarece, tot mâine, la Curtea de Apel București, se va lua și decizia cu privire la suspendarea Decretului lui Nicușor Dan prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit, în iulie 2025, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Avocata Silvia Uscov contestă această numire, arătând că judecătorul în cauză nu îndeplinea, la momentul numirii, condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică. O decizie de admitere a contestației va lăsa, cel puțin până la lămurirea definitivă a situației lui Dacian Cosmin Dragoș, Curtea Constituțională în 8 judecători, plenul, cel puțin cu privire la tranșarea pensiilor magistraților, trebuind să fie constituit, obligatoriu, din 9 judecători.
Mâine, vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10.00, Curtea Constituțională urmează să se reunească din nou în plenul ei, pentru a pronunța decizia în controversatul dosar nr. 3838A/2025, referitor la excepția de neconstituționalitate a legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților, obiecție formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Teoretic ar trebui să se întâmple așa, pentru că, practic, orice se poate întâmpla. Este singura „lucrare” a Curții Constituționale programată pentru mâine, și se vorbește despre „pronunțare”, în condițiile în care patru din cei nouă judecători ai Curții arată că nu se poate ajunge în acest stadiu procesual din punct de vedere legal. Este vorba despre cei patru judecători CCR care au solicitat transmiterea către Ministerul Justiției a unei cereri privind efectuarea unei analize de impact a măsurilor propuse de Guvern prin această lege, analiză care să lămurească o chestiune fundamentală: dacă prin măsurile instituite de legea prin care Ilie Bolojan a angajat răspunderea Guvernului, pentru a doua oară consecutiv, în fața Parlamentului se elimină, de facto, caracterul de serviciu al pensiilor din magistratură sau nu.
Pe scurt, se arată că, prin reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 80% din ultimul venit brut încasat în activitate, la 70 la sută din ultimul venit net în plată este afectată pensia rezultată din partea necontributivă calculată la cuantumul final al pensiei. Ceea ce ar transforma pensia de serviciu într-o pensie calculată aproape exclusiv raportat la partea contributivă. Ceea ce, de asemenea, echivalează cu desființarea pensiei de serviciu pentru judecători și procurori.
Lămurirea cerută, respinsă de Simina Tănăsescu
Judecătorul raportor pe acest dosar este președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, cea care a ignorant cu totul în raport jurisprudența anterioară a Curții cu privire la caracterul inalienabil al pensiei de serviciu pentru judecători și procurori și care nu a făcut nico vorbire despre conținutul avizului negativ emis de către Consiliul Legislativ acordat acestui proiect de lege.
Consiliul Legislativ arată, în respectivul aviz, că „jurisprudența constantă în materie, începând cu anul 2000, a fixat reperele de natură constituțională în materia pensiei de serviciu a magistraților, limitând marja de apreciere a legiuitorului în procesul de legiferare: principiul independenței justiției, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la nivel constituțional, de statutul magistraților, dezvoltat prin lege organică, care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitatea și riscurile pe care le implică exercitarea acestei profesii și impune acordarea pensiei de serviciu acestei categorii profesionale”.
Conform documentului citat, „așa fiind, orice reglementare referitoare la salarizarea și la stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte cele două principii – al independenței justiției și al statului de drept -, cadrul constituțional actual fundamentând securitatea financiară a magistraților”.
În același aviz, Consiliul Legislativ atrage atenția că „CCR a stăruit și asupra situațiilor în care s-a urmărit abrogarea pensiilor magistraților, aspectul fiind relevant în contextul actual, deoarece efectul prezentului proiect de lege, prin modul în care se preconizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, dar și cuantumul stabilit al pensiei de serviciu de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înaintea pensionării, prin raportare la modul de determinare a cuantumului pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public, este acela al unei veritabile eliminări de facto a pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Legal, președintele CCR nu putea refuza suspendarea lucrărilor
Exact această chestiune se cere a fi lămurită de către cei patru judecători ai Curții Constituționale care i-au cerut președintei Simina Tănăsescu amânarea pronunțării și trimiterea unei cereri la Ministerul Justiției de atașare la dosarul cauzei a unei analize de impact a normelor legislative propuse, pentru a stabili dacă legea lui Ilie Bolojan elimină sau nu caracterul de serviciu al pensiilor magistraților. Asta, deoarece, dacă analiza concluzionează că elimină acest caracter, legea este neconstituțională.
Ei bine, Simina Tănăsescu a refuzat să admită cererea de suspendare a soluționării cauzei și de amânare a ședinței. Refuzul este, însă, unul nelegal. Articolul 58, alineat 3, din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reglementează că „în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberările pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și președintele Curții sau cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată, ținându-se seama de urgența cauzei”.
La alineatul 4 al aceluiași articol de lege prevede că „dacă, în cursul deliberării, se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, președintele Curții Constituționale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare”.
Dacă se dovedește că se elimină caracterul necontributiv al pensiei, măsura este neconstituțională
În speța de față, nu este vorba despre un singur judecător care a solicitat lămuriri suplimentare, ci de patru judecători, fiind îndeplinită și condiția legală a unei treimi din numărul membrilor Plenului.
Acesta este și motivul legal pentru care cei patru judecători au părăsit dezbaterile din ședințele convocate la datele de 28 și 29 decembrie 2025, fiind, astfel, previzibil că nu vor participa nici la ședința din 16 ianuarie 2026, deoarece chestiunile solicitate de ei nu au fost lămurite. În aceste condiții, speța nu poate fi supusă pronunțării decât în plen complet de 9 judecători.
Curtea Constituțională nu se poate pronunța în lipsa celor patru judecători, iar cei patru au cerut analiza de impact de la Ministerul Justiției. Conducerea Curții se ferește, însă, să se lămurească această chestiune, deoarece, dacă analiza va arăta că, prin măsurile propuse de legea lui Ilie Bolojan se elimină caracterul necontributiv al pensiei magistraților, atunci pensiile de serviciu sunt desființate de facto. Raportat la jurisprudența Curții Constituționale, această desființare este neconstituțională și încalcă principiul independenței justiției. Concluzia simplă ar fi aceea ca CCR să admită, din acest motiv, obiecția de neconstituționalitate ridicată de către Înalta Curte de Casație și Justiție și să declare, din motive strict obiective, legea lui Ilie Bolojan drept neconstituțională.
Problema este că, la CCR, pe criterii strict politice, s-ar fi constituit o majoritate de 5 la 4 care ar opta mai degrabă pentru respingerea obiecției de neconstituționalitate. Asta, fără să țină cont de jurisprudența Curții și de prevederile constituționale în materie.
Soarta judecătorului Dacian Cosmin Dragoș, numit de președinte, decisă, tot azi, la Curtea de Apel București
Ambiția lui Ilie Bolojan de a se „tranșa”, până la depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 2026, problema pensiilor de serviciu ale magistraților pare că nu are șanse de izbândă, în aceste condiții. Și cu atât mai puțin cu cât există riscul ca Curtea Constituțională să fie blocată nu doar în ceea ce privește pronunțarea în acest dosar, ci în toate dosarele.
După cm se știe, deja, avocata Silvia Uscov a contestat la Secția de Contencios Administrativ pu Fiscal de la Curtea de Apel București actele prin care au fost numiți în funcția de judecător la Curtea Constituțională Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc. Ambele contestații reclamă neîndeplinirea de către cei doi a condițiilor legale și constituționale referitoare la vechimea de minimum 18 ani în activitatea juridică.
Dacă în cazul lui Mihai Busuioc, propus de către PSD, acțiunea are puține spre deloc șanse de reușită, deoarece există o hotărâre a Curții Constituționale prin care s-a stabilit, definitiv, că mandatul lui Busuioc este legal, pe de o parte, și că, pe de altă parte, pentru că hotărârile Parlamentului României nu pot fi atacate în contencios administrativ – numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională s-a făcut prin hotărâre a Senatului României -, în cazul lui Dacian Cosmin Dragoș, numit de președintele României, lucrurile sunt mai complicate. Tocmai pentru că numirea s-a făcut prin decret prezidențial, actul de numire poate fi, în această situație, contestat în contencios administrativ.
Avocata Silvia Uscov a cerut, în dosarul Curții de Apel București nr. 8100/2/2025, din data de 30 decembrie 2025, suspendarea executării Decretului nr. 774 din data de 8 iulie 2025 emis de președintele României, Nicușor Dan. Cauza a fost judecată pe fond la data de 5 ianuarie 2026, iar instanța a rămas în pronunțare pentru data de 16 ianuarie 2026.
În paralel, la data de 12 ianuarie 2026, tot la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, aceeași avocată Silvia Uscov a chemat în judecată, din oficiu, pe președintele României și pe Dacian Cosmin Dragoș, solicitând instanței anularea Decretului prezidențial nr. 774 din data de 8 iulie 2025.
În situația în care Curtea de Apel București va admite, mâine, cererea și va dispune suspendarea executării decretului, chiar dacă hotărârea nu va fi una definitivă, ea va avea caracter executoriu. Ceea ce ar face ca mandatul lui Dacian Cosmin Dragoș la Curtea Constituțională să fie suspendat, dar CCR ar rămâne cu un plen în complet de 8 judecători. Iar pentru a dezlega obiecția de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, este necesar ca instanța de contencios constituțional să figureze în complet de nouă judecători.